CORD² s. n. Țesătură specială cu urzeala din fire bine răsucite și foarte rezistente, iar cu firele din bătătură subțiri și rare. ♦ Țesătură folosită pentru fabricarea anvelopelor. – Din fr. corde.

cord² sn [At: (a. 1638) IORGA, D. B. 66 / Pl: ~uri / E: mg kard] Spadă.

cord³ sn [At: LTR / E: fr corde] 1 Țesătură specială, formată din fire de urzeală bine răsucite și foarte rezistente. 2 Țesătură folosită pentru fabricarea anvelopelor.

CORD² s. n. Țesătură specială care este formată din fire de urzeală bine răsucite și foarte rezistente, iar firele din bătătură sunt subțiri și rare. ♦ Țesătură folosită pentru fabricarea anvelopelor. – Din fr. corde.

CORD² s.n. Țesătură cu urzeală formată din fire bine răsucite și rezistente și cu bătătura din fire subțiri și rare. ♦ Țesătură folosită la fabricarea anvelopelor. [< engl. cord – nume comercial].

CORD² s. n. țesătură de urzeală din fire bine răsucite și rezistente și cu bătătura din fire subțiri și rare. (< germ. Kord, engl. cord, fr. corde)

CORD² n. 1) Țesătură subțire și rară cu urzeală din fire răsucite și foarte rezistente. 2) Țesătură specială folosită la fabricarea anvelopelor, curelelor de transmisie etc. /<fr. corde

cord² (țesătură) s. n.

cord² (țesătură) s. n.

cord (țesătură) s. n.

CORD DE TEMPORIZARE țesătură rezistentă de diferite mărimi care asigură progresivitatea deschiderii parașutei în vederea diminuării șocului mecanic.