4 definiții pentru contumace


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contumáce sf vz contumacie1

contumace n. refuzul acuzatului de a compare în justiție pentru o afacere criminală. ║ m. cel ce se sustrage unei judecăți criminale.

*contumáce adj. și s. (lat. cóntumax, -ácis). Care nu vrea să compară la judecată într’o afacere criminală.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: contumace
contumace
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.