Definiția cu ID-ul 851502:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONTUMACÍE s. f. Absență nejustificată de la judecată a inculpatului. ◊ Loc. adv. În contumacie = în lipsă, fără a fi fost prezent la proces. – Din fr. contumace, lat. contumacia.