Definition with ID 329483:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONTUMACÍE f. jur. Absență nejustificată de la un proces penal a inculpatului. A fi condamnat în ~. [Art. contumacia; G.-D. contumaciei; Sil. -ci-e] /<fr. contumace, lat. contumacia