COMPTOAR s. n. v. contoar.

CONTOAR, contoare, s. n. 1. Birou de comerț (în special al unui bancher). 2. Birou, masă pentru numărat banii, pentru etalat mărfuri (mici) etc. 3. Agenție comercială într-un stat străin. [Var.: comptoar s. n.] – Din fr. comptoir.^[1]

cantor² sn vz contor

cantoră sf vz contor

comptoar sn [At: (a. 1829) ALBINA ROMÂNEASCĂ I, p. 4, ap. DA / V: ~tuar, cont~, contuar, contor, contoră / P: ~to-ar / Pl: ~e / E: fr comptoir] (Înv) 1 Tejghea. 2 (Înv) Incinta în care un negustor sau bancher își avea biroul. 3 Sediul unei administrații publice Si: birou, (înv) cancelarie. 4 Reprezentanță comercială într-o țară străină.

comptuar sn vz comptoar

contoar sn [At: DN³ / V: comptuar, ~tuar / Pl: ~e / E: fr comptoir] 1 Birou de comerț. 2 Birou al unui bancher. 3 Agenție comercială pe teritoriul unui stat străin. 4 Birou la care se fac plățile în bănci sau în casele de comerț. corectat(ă)

contor sn [At: LTR. / Pl: ~oare / E: fr comptoir, ger Kontor] Aparat de măsurat cantitatea de apă, energie electrică, gaze etc. consumată într-un anumit timp Si: ceas.

contuar sn vz contor

* CONTOR (pl. -toare) sn. 📻 Aparat care măsoară cantitatea de apă, de gaz de iluminat sau de electricitate consumată într’o casă (🖼 1438) [fr. compteur].

CONTOR, contoare, s. n. Aparat de măsurat cantitatea de apă, de energie electrică, de gaze etc. transmisă consumatorilor prin conducte. Au scos siguranțele la contor! răcniră cei care fuseseră lăsați în întuneric. PAS, Z. IV 255.

CONTOR, contoare, s. n. Aparat de măsurat cantitatea consumată de apă, de energie electrică, de gaze etc. – Fr. comptoir (germ. Kontor).

COMPTUAR s.n. v. contoar (1) [în DN].

CONTOAR s.n. 1. Birou de comerț, mai ales birou al unui bancher. ♦ Agenție comercială într-un stat străin (mai ales într-o țară comercială). 2. Masă, mobilă, loc unde se fac plățile în casele mari de comerț sau de bancă. [Var. (1) contuar, comptuar s.n. / < fr. comptoir].

CONTOR s.n. Aparat care înregistrează cantitatea de apă, de energie electrică etc. consumată într-un anumit interval de timp. [Pl. -oare (s.m.) -ori. / < fr. compteur].

CONTUAR s.n. v. contoar (1) [în DN].

CONTOAR s. n. 1. birou de comerț (în special al unui bancher); masă unde se fac plățile în casele mari de comerț. 2. agenție comercială într-un stat străin. (< fr. comptoir)

CONTOR s. n. denumire dată unor aparate ori instrumente care măsoară, prin însumare sau înregistrare, elemente, operații sau semnale de aceeași natură. ◊ aparat care înregistrează consumul de apă, de gaze, de energie electrică etc. ♦ ~ de particule = detector de particule emise de un corp radioactiv. (după fr. compteur, germ. Kontor)

CONTOR ~oare n. Aparat care măsoară și indică cantitatea de energie electrică, de apă sau de gaze, consumată într-un interval de timp. /<fr. comptoir, germ. Kontor

contuar n. biuroul unui bancher (=fr. comptoir).

*contór n., pl. oare (fr. compteur, d. compter, a număra. V. cont). Aparat de măsurat distanțele, apa, gazu consumat ș. a. – Curat rom. măsurător, numărător.

*contuár n., pl. e (fr. comptoir, d. compter, a socoti). Masa, biurou, localu unde se primesc baniĭ într’o prăvălie mare, într’o bancă ș. a. Agență generală de comerciu a uneĭ țărĭ în altă țară: contuaru Indiilor. Stabiliment de credit public, bancă: contuar de scont. – Pop. cantór, pl. oáre (rus. kontóra, pron. kantóra, d. fr. comptoir).

!comptoar (agenție comercială; birou; tejghea) (înv.) (desp. comp-toar) s. n., pl. comptoare

contor (aparat de măsură) s. n., pl. contoare

comptoar v. contoar

contoar/comptoar (agenție comercială, birou, tejghea) (înv.) (-toar) s. n., pl. contoare/comptoare

contor (aparat de măsură) s. n., pl. contoare

contoar s. n.

contor (aparat) s. n., pl. contoare

contor, pl. contoare

contoar.

CONTÓR (după fr. compteur) s. n. Instrument care măsoară, prin însumare sau integrare, numărul elementelor unei mulțimi de obiecte sau de fenomene, energia electrică absorbită, cantitatea de fluid scursă etc. într-un interval de timp dat. ◊ C. electric = contor care măsoară și înregistrează energia electrică absorbită de un receptor sau, în cazul circuitelor de curent continuu, sarcina electrică. ◊ C. de apă = apometru. ◊ C. de particule = dispozitiv pentru înregistrarea și numărarea particulelor elementare existente într-un mediu. ◊ C. Cerenkov = c. folosit pentru înregistrarea particulelor foarte rapide și determinarea energiei acestora, al cărui principiu de funcționare se bazează pe efectul Cerenkov. ◊ C. Geiger-Müller = c. utilizat pentru înregistrarea radiațiilor beta sau gama.

a face contorul expr. (d. homosexuali) a avea un contact sexual.

COMPTOAR s. v. birou, masă, tarabă, tejghea.

CONTOR s. 1. (TEHN.) ceas. 2. contor de apă v. apometru.

comptoar s. v. BIROU. MASĂ. TARABĂ. TEJGHEA.

CONTOR s. 1. (TEHN.) ceas. 2. (FIZ.) contor de apă = apometru.

comptoar s.n. (înv.) 1. masă lungă și măsură folosită de negustori; tejghea, tarabă, scrin. 2. birou administrativ, cancelarie. 3. reprezentanță comercială într-o țară străină.