3 intrări
20 de definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONDUCTÓR, -OÁRE, conductori, -oare, adj., s. n., s. m. și f. 1. Adj., s. n. (Corp sau material) care prezintă conductibilitate electrică sau conductibilitate termică. ◊ Conductor electric = piesă cu conductanță mare, folosită pentru realizarea circuitelor electrice prin legături conductive. 2. S. m. și f. Lucrător la calea ferată care controlează biletele călătorilor și supraveghează ordinea în vagoane. ♦ (Rar) Vatman; șofer. ♦ Supraveghetor și diriguitor al unei echipe de lucrători; șef de echipă. 3. S. m. și f. (Înv.) Călăuză. – Din fr. conducteur, lat. conductor.
conductor, ~oare [At: GOLESCU, Î. 73 / Pl: ~i, ~oare / E: fr conducteur, lat conductor] 1 sm (Înv) Călăuză. 2 smf Funcționar la calea ferată care controlează biletele călătorilor și supraveghează vagoanele. 3 sma Supraveghetor și diriguitor al unei echipe de lucrători. 4-7 sn, a (Corp sau material) care prezintă conductibilitate (2-3) electrică (sau termică). 8 sn (Îs) ~ electric Piesă cu conductanță mare, folosită pentru realizarea circuitelor electrice prin legături conductive (1). 9 smf (Rar) Vatman. 10 a (Bot; iuz; îs) Țesut ~ Țesut pe care îl străbate polenul pentru a ajunge în ovule.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONDUCTÓR, -OÁRE, conductori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. n. (Corp sau material) care prezintă conductibilitate electrică sau conductibilitate termică. ◊ Conductor electric = piesă cu conductanță mare, folosită pentru realizarea circuitelor electrice prin legături conductive. 2. S. m. și f. Funcționar la calea ferată care controlează biletele călătorilor și supraveghează vagoanele. ♦ (Rar) Vatman; șofer. ♦ Supraveghetor și diriguitor al unei echipe de lucrători; șef de echipă. 3. S. m. și f. (Înv.) Călăuză. – Din fr. conducteur, lat. conductor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
CONDUCTÓR2, conductoare, s. n. (Adesea determinat prin «electric») Corp prin care se poate trece un curent electric; piesă dintr-o instalație electrică, care servește la conducerea curentului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONDUCTÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Funcționar feroviar care însoțește vagoanele de persoane, pentru a supraveghea ordinea în timpul călătoriei, pentru a controla biletele călătorilor etc. 2. Șef de echipă. [Cf. fr. conducteur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONDUCTÓR s.n. Corp (fir, sârmă etc.) prin care poate trece un curent electric continuu. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. conducteur, lat. conductor].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONDUCTÓR, -OÁRE adj. Care conduce; (spec.) care transportă electricitate. [Cf. fr. conducteur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONDUCTÓR, -OÁRE I. adj. (despre țesuturi, vase etc.) care conduce. II. adj., s. n. (corp, material) care prezintă conductibilitate (1). ♦ ~ electric = piesă cu rezistență electrică mică, servind la realizarea circuitelor electrice. III. s. m. f. funcționar feroviar care controlează biletele călătorilor și supraveghează ordinea în vagoane. ◊ vatman; șofer. (< fr. conducteur, lat. conductor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CONDUCTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care poate conduce o formă de energie. ~ electric. ~ termic. /<fr. conducteur, lat. conductor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CONDUCTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. 1) (în sistemul de transport în comun) Persoană care are sarcina de a vinde sau de a controla biletele călătorilor și de a menține ordinea în vagoane. 2) înv. Persoană care conduce un străin, arătându-i drumul; călăuză; ghid. /<fr. conducteur, lat. conductor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
conductor m. conducător: conductor de tren. ║ n. Fiz. corp ce transmite ușor căldura sau electricitatea: argintul e un bun conductor de căldură.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*conductór, -oáre adj. (lat. condúctor, -óris). Conducător: metalele-s conducătoare de electricitate. S. m. Funcționar care conduce călătorii (controlează biletele ș. a.) în tren, pe vapor orĭ în tranvaĭ. Ajutor de inginer. S. n., pl. oare. Cilindru metalic al mașiniĭ electrice.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
conductór1 adj. m., (persoană) s. m., pl. conductóri; adj. f., s. f. sg. și pl. conductoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
conductór3 (corp, material, piesă) s. n., pl. conductoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*conductór2 (cablu) s. m., pl. conductóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
conductór (aparat) s. n., pl. conductoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
conductór adj. m., (persoană) s. m., pl. conductóri; f. sg. și pl. conductoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
conductor, pl. conductoare (obiect)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CONDUCTÓR s. v. vatman.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CONDUCTOR s. manipulant, vatman. (~ al unui tramvai.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
conductor (adj., s.n.)
- 1. (Corp sau material) care prezintă conductibilitate electrică sau conductibilitate termică.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Conductor electric = piesă cu conductanță mare, folosită pentru realizarea circuitelor electrice prin legături conductive.surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
-
- comentariu Forma de masculin se folosește numai pentru sensul (1.1.).surse: DOOM 2
etimologie:
- limba franceză conducteursurse: DEX '09 DEX '98 DN
- limba latină conductorsurse: DEX '09 DEX '98 DN
conductor, -oare (persoană) conductoare
- 1. Lucrător la calea ferată care controlează biletele călătorilor și supraveghează ordinea în vagoane.surse: DEX '09 DLRLC DN 2 exempleexemple
- Conductorul, oamenii de la vagonul de poștă, mecanicul scoteau capul și întrebau ce se petrece. DUMITRIU, B. F. 109.surse: DLRLC
- Conductorul începe să strîngă biletele pentru Brăila. SP. POPESCU, M. G. 36.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: manipulant, -ă vatman șofer, -iță
- 1.2. Supraveghetor și diriguitor al unei echipe de lucrători; șef de echipă.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- limba franceză conducteursurse: DEX '09 DEX '98 DN
- limba latină conductorsurse: DEX '98 DEX '09