CONCÉRT, concerte, s. n. 1. Manifestare publică, spectacol în care sunt interpretate lucrări muzicale. ♦ Piesă muzicală amplă scrisă pentru unul sau mai multe instrumente solistice, cu acompaniament de orchestră. ◊ Concert pentru orchestră = lucrare orchestrală de virtuozitate. 2. (Rar) Înțelegere, unire, acord între mai multe state sau persoane în vederea unui scop comun. – Din fr. concert, it. concerto.

concert sn [At: ALECSANDRI, ap. ȘĂINEANU, D.U. / V: (înv) ~țert / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr concert, it concerto] 1 (Rar) Acord între persoane sau între state. 2 Armonie. 3 Executare, în public, a unor opere muzicale. 4 Piesă muzicală amplă scrisă pentru unul sau mai multe instrumente solistice, cu acompaniament de orchestră. 5 (Rar) Sală în care se execută piese muzicale. 6 (Fig) Cântec de păsări. 7 Reuniune la care se execută un program muzical. 8 Piesă muzicală executată cu acest prilej.

CONCÉRT, concerte, s. n. 1. Executare în public a unor opere muzicale. ♦ Piesă muzicală amplă scrisă pentru unul sau mai multe instrumente solistice, cu acompaniament de orchestră, care se distinge prin complexitatea facturii și prin caracterul ei virtuos-tehnic. ◊ Concert pentru orchestră = lucrare orchestrală de virtuozitate. 2. (Rar) Înțelegere, unire, acord între mai multe state sau persoane în vederea unui scop comun. – Din fr. concert, it. concerto.

CONCÉRT, concerte, s. n. 1. Executare în public a unor opere muzicale. A da un concert. Concert simfonic. ◊ O orchestră și un bariton înzestrat cu una din cele mai catifelate, mai adînci și mai bine educate voci au executat muzică de concert. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 357, 2/1. Își aduse aminte că de mult... n-a mai ascultat un concert. C. PETRESCU, Î. II 151. Repetau concertul ce se găteau să dea. GHICA, S. 247. ◊ (Metaforic, despre cîntecul păsărilor) E ora cînd răsună dumbrava cea voioasă De al privighetoarei concert armonios. MACEDONSKI, O. I 243. Prin concert plin de dulceață, Jalnica privighetoare cîntă seara. CONACHI, P. 291. 2. (Cu determinări introduse prin prep. «pentru») Piesă muzicală scrisă într-o formă care se distinge prin caracterul ei virtuos-tehnic. Concertul pentru vi oară și orchestră de Ceaikovski. Concertul pentru patru piane de Bach. 3. (Rar) Înțelegere, unire, acord între mai multe state sau persoane, în vederea unui scop comun.- V. armonie.

CONCÉRT s.n. 1. Compoziție muzicală armonică, de obicei în trei părți, scrisă pentru mai multe instrumente și voci. ♦ Compoziție muzicală pentru unul sau mai multe instrumente, cu acompaniament de orchestră. 2. Executare în fața publicului a unor lucrări muzicale. 3. (Rar) Înțelegere, acord, armonie. [Pl. -te. / < fr. concert, it. concerto].

CONCÉRT s. n. 1. executare în public a unor lucrări muzicale. 2. compoziție muzicală amplă, de obicei în trei părți, scrisă pentru unul sau mai multe instrumente solistice, cu acompaniament de orchestră. 3. (fig.) unanimitate, înțelegere (deplină), acord, armonie. (<fr. concert, it. concerto)

CONCÉRT ~e n. 1) Interpretare în fața publicului a unor lucrări artistice. 2) Compoziție muzicală amplă, scrisă pentru unul sau mai multe instrumente solistice cu acompaniament de orchestră. /<fr. concert, it. concerto

concert n. 1. armonie formată de mai multe voci sau de mai multe instrumente: a da un concert; 2. sunete, strigăte: concert de aclamațiuni; 3. fig. acord, unire: din al lumii splendid concert de admirări AL.

*concért n., pl. e (fr. concert, d. it. concerto, care vine d. lat. con-, împreună, și certare, a se întrece. V. cert 2). Armonie de vocĭ saŭ de instrumente: a da un concert. Ședință muzicală. Bucată muzicală p. un instrument întovărășit de orhestră. Fig. Acord, uniune, înțelegere: concert de laude, de opiniunĭ. Concertu eŭropean, acordu țărilor Eŭropeĭ. În concert, în conivență, în înțelegere: a lucra în concert.

CAFÉ-CONCÉRT s. n. Muzică instrumentală de largă accesibilitate (executată într-un restaurant). [Pr. și: -conser] – Din fr. café-concert.

café-concért sn [At: DEX² / P: ~nsert / E: fr café-concert] Muzică instrumentală de largă accesibilitate (executată într-un restaurant).

CAFÉ-CONCÉRT s. n. Muzică instrumentală de largă accesibilitate (executată într-un restaurant). [Pr. și: -consér] – Din fr. café-concert.

CAFÉ-CONCERT s.n. (Franțuzism) Varieteu, șantan. [< fr. café-concert].

CAFÉ-CONCÉRT s. n. music-hall în care publicul ascultă muzică, privește spectacolul de revistă etc., stând la mese. (< fr. café-concert)

café-concert s. n. (spect.; franțuzism) Gen muzical specific spectacolelor prezentate într-un restaurant ◊ „În 42 de restaurante au debutat orchestre de café-concert.” I.B. 6 VII 74 p. 5. ◊ „Pentru această parte a restaurantului a fost prevăzut, în locul unei orchestre, un pianist care va susține un program de café-concert.” R.l. 3 XII 77 p. 5 [pron. cafe-consér] (din fr. café-concert; DN3, DEX-S)

concért-colócviu s. n. (muz.) Concert urmat de un colocviu ◊ „Sala mică a Palatului va găzdui [...] primul concert-colocviu din cadrul ciclului «Concerte-colocvii asupra principalelor forme de expresie ale muzicii de cameră», având ca temă «Liedul».” Săpt. 14 XII 73 p. 12 (din concert + colocviu)

concért-dezbátere s. n. (muz.) Concert urmat de o dezbatere ◊ „Adoptarea concertului-dezbatere în viața noastră muzicală înseamnă deodată două lucruri.” R.lit. 23 IX 72 p. 23. ◊ „[Radioteleviziunea] să-și dezvolte în acest an, cu același curaj, ciclurile de tribune și concerte-dezbatere promise și să rămână, așa cum ne-a obișnuit, în fruntea inițiativelor, sprijinind muzica tânără.” R.lit. 11 I 73 p. 22. ◊ „Concert-dezbatere cu prime audiții de muzică contemporană românească.” I.B. 25 V 84 p. 2; v. și R.lit. 27 XII 73 p. 23, 30 I 75 p. 19, 26 VI 75 p. 18, 22 XI 75 p. 10 (din concert + dezbatere)

concért-evenimént s. n. (muz.) Concert de mare valoare, care constituie un eveniment ◊ „Valoarea incontestabilă a Missei de Mozart a creat premisele unui concert-eveniment.” Cont. 3 XII 65 p. 6. ◊ „Oare când vom vedea din nou sala Radioteleviziunii arhiplină? Când vor redeveni concertele săptămânale concerte-eveniment?” Sc. 29 X 78 p. 4; v. și Săpt. 23 VI 78 p. 8 (din concert + eveniment)

concért-spectácol s. n. (muz.) Concert la care se prezintă și numere de spectacol teatral ◊ „Secția de estradă a Teatrului Regional București întreprinde [...] un turneu în țară cu concertul-spectacol «Din toată inima».” Sc. 18 VIII 62 p. 2. ◊ „Nu e revistă, cum nu e concert-spectacol, nu e un music-hall. Va fi un spectacol neîncadrat în formule.” I.B. 12 III 75 p. 6; v. și Sc. 24 IV 66 p. 4, 22 II 67 p. 5 (din concert + spectacol)

concért(-spectacól)-concúrs s. n. (muz.) ◊ „La Curtea de Argeș a fost organizat un concert-concurs al corurilor caselor de cultură din jud. Argeș, la care au participat șase formații orășenești.” R.l. 28 XII 76 p. 2. ◊ „A.T.M.-ul a pregătit pentru sezonul estival un concert-spectacol-concurs cu soliști îndrăgiți.” Cont. 12 VIII 77 p. 6 (din concert + [spectacol +] concurs)