4 intrări
- Cole
- Cole
- cole (pref.)
- colea cole
19 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COLÉ adv. v. colea.
COL3(E)-, -COLÍE elem. „fiere, bilă”. (< fr. chol/é/-, -cholie, cf. gr. khole)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COLE- elem. col3(e)-.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COLEÁ adv. (Pop.) 1. (Cu sens local) (Pe) aici (pe) aproape, în apropiere, alături. Stă colea. ◊ Expr. Ici (și) colea sau pe ici, (pe) colea = pe alocuri. De ici, (de) colea = de aici (și) din altă parte, dintr-un loc în altul. Colea și colea = rar, puțin; pe ici pe colo. Ba ici, ba colea = în toate părțile, pretutindeni. De colea până colea = dintr-un loc într-altul, încoace și încolo. Mai colea de... = ceva mai departe de... 2. (Cu sens temporal) Atunci, în timpul când..., în momentul când... ◊ Expr. Când colea, se spune pentru a pregăti pe ascultător că urmează ceva neașteptat. 3. (Cu sens modal) Cu adevărat, într-adevăr. Câștigă colea, nu glumă. ◊ Expr. Știi, colea = zdravăn; de soi; așa cum trebuie; extraordinar. [Acc. și: cólea] – Din acolea.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COLEÁ adv. (Pop.) 1. (Cu sens local) (Pe) aici (pe) aproape, în apropiere, alături. Stă colea. ◊ Expr. Ici (și) colea sau pe ici, (pe) colea = pe alocuri. De ici, (de) colea = de aici (și) din altă parte, dintr-un loc în altul. Colea și colea = rar, puțin; pe ici pe colo. Ba ici, ba colea = în toate părțile, pretutindeni. De colea până colea = dintr-un loc într-altul, încoace și încolo. Mai colea de... = ceva mai departe de... 2. (Cu sens temporal) Atunci, în timpul când..., în momentul când... ◊ Expr. Când colea, se spune pentru a pregăti pe ascultător că urmează ceva neașteptat. 3. (Cu sens modal) Cu adevărat, într-adevăr. Câștigă colea, nu glumă. ◊ Expr. Știi, colea = zdravăn; de soi; așa cum trebuie; extraordinar. [Acc. și: cólea] – Din acolea.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
colea av [At: (a. 1691) GCR I 120 /19 / A: colea / P: (Mol) cole / V: coalea, coale / E: acolea] 1 În apropiere. 2 (Îlav) Ici (și) ~ sau pe ici, (pe) ~ Pe alocuri. 3 (Îlav) De ici, (de) ~ De aici în altă parte. 4 (Îlav) Ba ici, ba ~ în toate părțile. 5 (Îlav) ~ și ~ Rar, puțin, câte unul. 6 (Îlav) De ~ până ~ Dintr-un loc intr-altul, încoace și încolo. 7 (Îlav) ~ dincolo (dincolea) Pe de o parte, pe de altă parte. 8 (Îlav) (Mai) cât ~ Prin apropiere. 9 (Îlav) Numai ~ în imediata vecinătate. 10 (Îlav) Mai ~ de Puțin mai departe de..., dar totuși în apropiere de... 11 Într-adevăr. 12 (Îla și îlv) Știi (sau știți) ~ De soi, extraordinar. 13 În momentul în care. 14 (Îlav) Când ~ De fapt.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLEÁ adv. 1. (Cu sens local) (Pe) aici (pe) aproape, încoace sau alături, în apropiere. Vin’ colea și mănîncă, îl îndemna ea. SADOVEANU, N. F. 31. Șezi colea și să ospătezi oleacă. CREANGĂ, P. 32. Vin’ colea, să o privim. ALECSANDRI, T. 460. (Urmat de determinări) Sînt mai liniștit dacă te văd colea înaintea mea. SLAVICI, O. I 352. Vin’ colea lîngă mine și nu fi dușman mie. ALECSANDRI, P. III 226. ◊ (După prepoziții) Pe colea, p’îngă palan, Mă-ntîlnii c-un bogătan. JARNÍK-BÎRSEANU, D.435. ◊ (În opoziție cu aici, ici) Astăzi ici, mîne colea, Vreme bună, vreme rea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 486. ◊ Expr. Ici și colea sau pe ici (pe) colea = pe alocuri. De ici, (de) colea = de aici (și) din altă parte, dintr-un loc în altul. Apele primblărețe de ici colea s-au mutat. CONACHI, P. 212. Prind cocoșii a cînta, Și de ici și de colea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 163. Ba ici, ba colea = în toate părțile, pretutindeni. Tot mai cercînd el, ba ici, ba colea, înspre sară numai ce dă de-o pîrtie. CREANGĂ, P. 144. Colea și colea = rar, puțin, cîte unul în toate părțile. Numai grămezi, grămezi de oase... risipite colea și colea. ISPIRESCU, L. 101. De colea pînă colea = dintr-un loc într-altul, încoace și încolo, repede, fără multă vorbă. (Și în forma regională cole) Ba din una, ba din alta, și de cole pînă colea, și-au plăcut unul altuia. CREANGĂ, P. 168. ◊ (Precedat de alte adverbe) Cît colea = aproape, prin apropiere, de aproape, la o parte. Eu mă duc, ia, cît colea, să tai nițele lemne. ISPIRESCU, L. 334. Tița rîde și nu crede, Dar marghiolul să repede, Ș-o urmează cît colea. ALECSANDRI, P. P. 325. Ce stai, bade, cît colea, Cu-atîta inimă rea? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 46. Mai colea de... = ceva mai departe de...; în apropiere de... Astă-iarnă am iernat Mai colea de Calafat, Într-un bordei dărîmat. TEODORESCU, P. P. 289. 2. (Cu sens modal, avînd funcțiune mai mult de exclamație, întărește înțelesul frazei în care se găsește sau al cuvîntului pe care-l determină) într-adevăr, în toată puterea cuvîntului, bine de tot, tare, n-am ce zice! O drăguță de fată ca ruptă din soare și îmbrăcată colea, ca o zînă. RETEGANUL, P. V 46. Avea și el o păreche de boi, dar colea: porumbi la păr, tineri, nalți de trup. CREANGĂ, P. 37. Acu văd și eu că ești bărbat, om verde, colea, care rupe mîța-n două. ALECSANDRI, T. 907. ◊ Expr. Știi (sau știți) colea = zdravăn, de soi, de seamă, extraordinar. Știu într-un loc vin bun, știi colea, phiu! EMINESCU, N. 98. Mă duc să pregătesc ceva de-a mîncării, știi colea, ceva mai omenește. CREANGĂ, P. 9. Am văzut pe Radu haiducul... era, știi colea, voinic din patruzeci, rupea piatra în mină. FILIMON, C. 301. 3. (Cu sens temporal, întărind, uneori pleonastic, determinări temporale) Atunci, în timpul cînd..., în momentul cînd... Colea cînd arde soarele mai tare, dete de o fîntînă. RETEGANUL, P. I 17. Vai de mine, cît dor duc Colea seara cînd mă culc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 94. ◊ Expr. Cînd colea (ce să vezi?) sau cîndu-i colea, se pune adesea înaintea unui adverb sau a unei construcții cu sens temporal, spre a pregăti pe ascultător că urmează ceva important, neașteptat, dorit. Cînd colea despre ziuă, cînd somnul e mai dulce, auzi un fîlfîit ca de un stol de păsări. ISPIRESCU, L. 74. Cîndu-i colea, dimineața, Lacrimile-mi taie fața. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 202. – Variantă: (Mold.) colé adv.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
colea adv. acolo (în apropiere). [Și acolea = lat. ECC’ILLIC].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cólea și coleá (ea dift.) adv. (din acolo supt infl. vbg. kolĕ). Fam. Acolea, aicĭ: ĭa șezĭ cólea lîngă mine! Ca umplutură în frază: Ĭa maĭ trage un cîntec coleá! V. colo.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
coleá/cólea (pop.) adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coleá/cólea adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
colea
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
colea.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
COLEÁ adv. v. alături, aproape.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
colea adv. v. ALĂTURI. APROAPE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cóleá adv. – 1. Aici, în locul acesta, într-un loc foarte apropiat. – 2. Redundanță proprie adj. și adv., în limbajul pop. – 3. În momentul acela, pe atunci. – Var. acolea, încolea. Lat. eccum illāc, cu afereza lui a, cf. acolo. Nu pare probabilă influența sugerată de Scriban.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
COLE- „fiere, bilă, hepatic, biliar”. ◊ gr. khole „fiere” > fr. cholé-, germ. id., engl. id., it. cole- > rom. cole-. □ ~cist (v. -cist), s. n., vezică biliară; ~cistectazie (v. cist/o-, v. -ectazie), s. f., dilatație a vezicii biliare; ~cistectomie (v. cist/o-, v. -ectomie), s. f., extirpare chirurgicală a vezicii biliare; ~cistendeză (v. cist/o-, v. -endeză), s. f., incizie a vezicii biliare, pentru scoaterea calculilor biliari; ~cistocinetic (v. cisto-, v. -cinetic), adj., (despre substanțe) care favorizează excreția bilei conținute în veziculă; ~cistocoledocostomie (v. cisto-, v. coledoco-, v. -stomie), s. f., operație chirurgicală de realizare a unei anastomoze între vezicula biliară și canalul coledoc; ~cistoduodenostomie (v. cisto-, v. duodeno-, v. -stomie), s. f., operație chirurgicală de creare a unei anastomoze între vezicula biliară și duoden; ~cistoenterostomie (v. cisto-, v. entero-, v. -stomie), s. f., operație chirurgicală de realizare a unei anastomoze între vezicula biliară și intestin; ~cistogastrostomie (v. cisto-, v. gastro-, v. -stomie), s. f., realizare operatorie a unei anastomoze între vezicula biliară și stomac; ~cistografie (v. cisto-, v. -grafie), s. f., radiografie a vezicii biliare cu ajutorul unei substanțe de contrast; ~cistopatie (v. cisto-, v. -patie), s. f., maladie a căilor biliare; ~cistopexie (v. cisto-, v. -pexie), s. f., fixare chirurgicală a vezicii biliare de peretele abdomenului; ~cistorafie (v. cisto-, v. -rafie), s. f., operație medicală de suturare a pereților vezicii biliare; ~cistostomie (v. cisto-, v. -stomie), s. f., intervenție chirurgicală de deschidere și de fixare la piele a vezicii biliare; ~cistotomie (v. cisto-, v. -tomie), s. f., deschidere operatorie a vezicii biliare; ~doc (v. -doc1), adj., s. n., (canal) prin care se varsă bila în duoden; ~lit (v. -lit1), s. n., calcul biliar; ~litotripsie (v. lito-, v. -tripsie), s. f., operație chirurgicală de strivire a calculilor biliari, fără deschidere a vezicii biliare; ~patie (v. -patie), s. f., nume generic pentru bolile căilor biliare; ~poieză (~poeză) (v. -poieză), s. f., proces de producere a bilei; ~ragie (v. -ragie), s. f., scurgere abundentă, parțială sau totală, a bilei către exterior; ~stază (v. -stază), s. f., stază provocată de întreruperea scurgerii bilei din căile biliare în intestin; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratament al unor afecțiuni prin administrarea unor extracte de fiere de bou; ~urie (v. -urie), s. f., colurie*.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
COLE [cəul], Thomas (1801-1848), pictor american. Compoziții în stil neoclasic („Drumul imperiului”) și peisaje în care realismul observației se îmbină cu imaginația romantică („Munții Catskill”).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLE [cəul], Nat King (pe numele adevărat Nathaniel Adams Cole) (1919-1965), pianist și cîntăreț american de culoare. Interpret vocal de „balade”, de o deosebită sensibilitate.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Colă, Col/e -ea, -escu v. Nicolae III 14.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
colea cole popular
- 1. (Cu sens local) (Pe) aici (pe) aproape, în apropiere.exemple
- Stă colea.surse: DEX '09 DEX '98
- Vin’ colea și mănîncă, îl îndemna ea. SADOVEANU, N. F. 31.surse: DLRLC
- Șezi colea și să ospătezi oleacă. CREANGĂ, P. 32.surse: DLRLC
- Vin’ colea, să o privim. ALECSANDRI, T. 460.surse: DLRLC
- Sînt mai liniștit dacă te văd colea înaintea mea. SLAVICI, O. I 352.surse: DLRLC
- Vin’ colea lîngă mine și nu fi dușman mie. ALECSANDRI, P. III 226.surse: DLRLC
- Pe colea, p’îngă pălan, Mă-ntîlnii c-un bogătan. JARNÍK-BÎRSEANU, D.435.surse: DLRLC
- (În opoziție cu aici, ici) Astăzi ici, mîne colea, Vreme bună, vreme rea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 486.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Apele primblărețe de ici colea s-au mutat. CONACHI, P. 212.surse: DLRLC
- Prind cocoșii a cînta, Și de ici și de colea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 163.surse: DLRLC
-
- exemple
- Numai grămezi, grămezi de oase... risipite colea și colea. ISPIRESCU, L. 101.surse: DLRLC
-
- exemple
- Tot mai cercînd el, ba ici, ba colea, înspre sară numai ce dă de-o pîrtie. CREANGĂ, P. 144.surse: DLRLC
-
- exemple
- Ba din una, ba din alta, și de cole pînă colea, și-au plăcut unul altuia. CREANGĂ, P. 168.surse: DLRLC
-
- exemple
- Eu mă duc, ia, cît colea, să tai nițele lemne. ISPIRESCU, L. 334.surse: DLRLC
- Tița rîde și nu crede, Dar marghiolul să repede, Ș-o urmează cît colea. ALECSANDRI, P. P. 325.surse: DLRLC
- Ce stai, bade, cît colea, Cu-atîta inimă rea? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 46.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Astă-iarnă am iernat Mai colea de Calafat, Într-un bordei dărîmat. TEODORESCU, P. P. 289.surse: DLRLC
-
-
- 2. (Cu sens temporal) În timpul când..., în momentul când...exemple
- Colea cînd arde soarele mai tare, dete de o fîntînă. RETEGANUL, P. I 17.surse: DLRLC
- Vai de mine, cît dor duc Colea seara cînd mă culc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 94.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Cînd colea despre ziuă, cînd somnul e mai dulce, auzi un fîlfîit ca de un stol de păsări. ISPIRESCU, L. 74.surse: DLRLC
- Cîndu-i colea, dimineața, Lacrimile-mi taie fața. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 202.surse: DLRLC
-
-
- 3. (Cu sens modal) Cu adevărat, într-adevăr.exemple
- Câștigă colea, nu glumă.surse: DEX '09 DEX '98
- O drăguță de fată ca ruptă din soare și îmbrăcată colea, ca o zînă. RETEGANUL, P. V 46.surse: DLRLC
- Avea și el o păreche de boi, dar colea: porumbi la păr, tineri, nalți de trup. CREANGĂ, P. 37.surse: DLRLC
- Acu văd și eu că ești bărbat, om verde, colea, care rupe mîța-n două. ALECSANDRI, T. 907.surse: DLRLC
- exemple
- Știu într-un loc vin bun, știi colea, phiu! EMINESCU, N. 98.surse: DLRLC
- Mă duc să pregătesc ceva de-a mîncării, știi colea, ceva mai omenește. CREANGĂ, P. 9.surse: DLRLC
- Am văzut pe Radu haiducul... era, știi colea, voinic din patruzeci, rupea piatra în mînă. FILIMON, C. 301.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- acoleasurse: DEX '98 DEX '09