COLA², cola, s. f. Coca-cola. – Din engl., fr. cola.

COLA³, colez, vb. I. Tranz. și refl. 1. Tranz. și refl. A (se) combina, a (se) asorta. 2. Refl. A trăi în concubinaj. 3. Refl. (Despre îmbrăcăminte) A se lipi de corp. – Din fr. coller.

COLA¹, cola, s. m. Arbore exotic, înalt de 10-15 m, cu fructe albe sau roșii de mărimea unei nuci, care conțin alcaloizi stimulanți (Cola nitida). – Din fr. cola, kola.

cola smi [At: DEX² / E: fr cola, kola] Arbore tropical cu frunze albe sau roșii de forma unei nuci, care conțin alcaloizi stimulanți (Cola nitida).

COLA¹ s. f. invar. Arbore tropical cu fructe albe sau roșii de forma unei nuci, care conțin alcaloizi stimulanți (Cola nitida). – Din fr. cola, kola.

COLA² s. f. 1. Băutura răcoritoare cu extract de cola¹. 2. (Eliptic) Sticlă, pahar etc. cu cola² (1). – Din engl. [coca] cola.

COLA³, colez, vb. I. Tranz. și refl. (Franțuzism) 1. Tranz. și refl. A (se) combina, a (se) asorta. 2. Refl. A trăi în concubinaj. 3. Refl. (Despre îmbrăcăminte) A se lipi de corp. – Din fr. coller.

COLA², cole, s. f. 1. Băutură răcoritoare cu extract de cola¹. 2. (Eliptic) Sticlă, pahar etc. cu cola² (1). – Din engl. [coca]cola.

COLA vb. I. refl. (Franțuzism) A se împreuna, a se uni printr-o legătură nematrimonială; a trăi în concubinaj. [< fr. coller].

COLA s.m.invar. Arbore tropical ale cărui fructe conțin cafeină și teobromină. // s.n. Băutură preparată din fructul acestui arbore. [Scris și kola. / < fr. cola, kola < cuv. sudanez].

COLA² s. f. băutură răcoritoare din fructul arborelui cola¹. (< engl. /coca-/cola)

COLA¹ s. m. inv. arbore tropical ale cărui fructe conțin cafeină și teobromină. (< fr. cola, kola)

COLA³ vb. I. tr., refl. a (se) combina, a (se) asorta. II. refl. 1. a se împreuna; a trăi în concubinaj. 2. (despre îmbrăcăminte) a se lipi de corp. (< fr. coller)

cola s. f. Băutură răcoritoare obținută pe baza fructului cu același nume ◊ „Bea cola și recita versuri preferate.” R.l. 24 VI 80 p. 6 (din. fr. cola; DN, DEX – alte sensuri, DN3)

cola vb. I (franțuzism) A combina, a asorta ◊ „Admirabil în comportamentul modiștilor este faptul că, teoretic, direcționează strict moda, dar zecile și sutele de modele demonstrează că ei au și gânduri și inimi generoase, lăsând libertate tuturor stilurilor, colând volane pe modele sport, nasturi de metal pe voal, catifea cu piele, pătrate cu puncte, reușind prin nu știm ce aport extraterestru să realizeze armonii vestimentare care convin tuturor. Ca noutate, totuși, au apărut printre modelele verii un fel de ponchouri din voal, mătase sau catifea, practicabile deasupra oricărei îmbrăcăminți.” Săpt. 22 III 74 p. 16. ◊ „[...] colând într-un triptic o comedie de I.B., una de D.S. și drama lui M. S. [...] a arătat câtă forță poate avea o piesă scurtă.” R.lit. 17 IV 80 p. 17. ◊ „Realizatorul [un cineast francez] explică: Două camere video au fost colate și spațiate la 65 cm [...]” R.l. 23 XII 80 p. 6 (din fr. coller; DMN 1968; DN3 – alte sensuri, DEX-S)

COLA m. 1) Arbore tropical cu fructe în formă de nucă care conțin cofeină și substanțe tanante. 2) Fructul acestui arbore. 3) Băutură răcoritoare preparată din fructul acestui arbore. /<fr. cola, kola

kola smi vz cola

pepsi-cola^[1] sf [At: RL 1967, nr. 7024 / Pl: ~le / E: eg pepsi-cola] (Dc) Băutură răcoritoare puternic acidulată, care conține esență de cola și pepsine Si: (fam) pepsi. corectat(ă)

KOLA s. m. Arbore tropical al cărui fruct în formă de nucă conține multă cafeină și se întrebuințează în medicină și în industria alimentară.

KOLA s.m.invar. v. cola.

cico-cola s. n. (alim.) Tip de băutură răcoritoare ◊ „Iată-ne în postura de controlori de calitate la secția «Citro» din str. Avrig a Întreprinderii de produse alimentare (I.P.A.) Aici se produc «Sintonic», «Aniset», «Mentovit», «Cico-Cola» și alte băuturi răcoritoare.” I.B. 11 V 74 p. 2 (din cico + cola)

cola¹ (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. colez, 3 colează; conj. prez. 1 sg. să colez, 3 să coleze

cola³ (coca-cola) (fam.) s. f., g.-d. art. colei; pl. cola

cola² (arbore) s. m., pl. cola

cola³ (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 colează

cola¹ (arbore) s. m., pl. cola

*cola² (coca-cola) s. f., g.-d. art. colei; pl. cola

cola s. m. invar.

cola vb., ind. prez. 3 sg. și pl. colează

COLA Schott, COLA, fam Sterculiaceae. Gen originar din Africa tropicală și Africa de S, peste 100 specii arbori. Flori (fără petale, caliciul cu cca 6 lacinii, cca 10 cârpele, aproape libere) în buchete sau paniculă, pe ramuri laterale, fruct compus din cca 4 segmente pieloase sau lemnificate. Frunze lobate, nedentate, uneori compuse, rareori palmat-sectate, glabre, cu solzi sau pubescente.

Colă, Col/e -ea, -escu v. Nicolae III 14.

Cola acuminata (Pol. Beauv.) Schott et Endl. Specie cu frunze (cca 13 cm lungime, 4,5 cm lățime) pieloase, glabre, în tinerețe sectate ia bază, la maturitate nesectate.