opțiuni

5 intrări

Articole pe această temă:

35 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

codat, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: coadă + -at] 1 a (D. animale) Cu coada lungă și stufoasă Si: codălat (4-5). 2 a (D. ochi) Migdalat. 3 sm (Ent; pop) Vierme care se face în brânză, slănină stricată sau în mere. 4 sm (Ent; pop) Larvă a lardariului Si: strepede. 5 sm (Ent) Larvă (cu codă) a muștei Cristalis tenax. 6 sm (Zlg) Pui de broască Si: mormoloc

codat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: coda] (D. texte scrise în limbaj obișnuit) Transformat în grupe de semne, de litere sau de cifre, potrivit echivalențelor stabilite într-un cod2 (3).

codát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: coda] (Rar) Codare.

CODÁT, -Ă, codați, -te, adj. 1. (Despre animale) Care are coadă (lungă și stufoasă). 2. (Despre ochi) Prelung, migdalat. – Coadă + suf, -at.

CODÁT, -Ă, codați, -te, adj. 1. (Despre animale) Cu coada lungă și stufoasă 2. (Despre ochi) Prelung, migdalat. – Coadă + suf. -at.

CODÁT, -Ă, codați, -te, adj. 1. (Despre ochi) Prelung, migdalat. 2. (Despre animale) Cu coadă lungă, mare, stufoasă. Și codat, Și colțat, Și isteț, Și-ndrăzneț (Lupul). ȘEZ. XIII 25.

CODÁT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre animale) Care are coadă lungă și stufoasă; cu coadă lungă și stufoasă. 2) (despre ochi) Care are formă alungită și subțiată spre tâmple; migdalat. /coadă + suf. ~at

codat a. 1. cu coadă (de vite) sau cu peduncul (de plante); 2. cu coada ochiului mare. ║ m. Mold. mormoloc (după coada-i cea lungă).

codát, -ă adj. Caudat, cu coadă. Ochĭ codațĭ, ochĭ lungĭ, ca migdalele. S. m. Fam. (Mold. sud.). Verme (larvă) de poame: cireșele astea aŭ codațĭ. Verme de excremente (larva mușteĭ eristalis tenax). Mormoloc, puĭ de broască. V. cîșiță.

coda2 vt [At: DEX2 / Pzi: ~déz / E: fr coder] A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne, de litere sau de cifre, potrivit echivalențelor stabilite într-un cod2 (3).

codáț sm [At: DA / Pl: ~i / E: nct] Codan (5).

CODÁ2, codez, vb. I. Tranz. A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne, de litere sau de cifre, potrivit echivalențelor stabilite într-un cod2 (2). – Din fr. coder.

CODÁ2, codez, vb. I. Tranz. A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne, de litere sau de cifre, potrivit echivalențelor stabilite într-un cod2 (2). – Din fr. coder.

CODÁ vb. I. tr. A exprima un mesaj cu ajutorul unui cod (2). [Cf. fr. coder].

CODÁ2 vb. tr. a exprima un mesaj cu ajutorul unui cod1 (2); a codifica. (< fr. coder)

A CODÁ ~éz tranz. (texte, informații) A transforma într-un sistem de semne convenționale, folosind un cod; a cifra. /<fr. coder


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

codát adj. m., pl. codáți; f. codátă, pl. codáte

codát adj. m., pl. codáți; f. sg. codátă, pl. codáte

codá2 (a ~) vb., ind. prez. 3 codeáză

!pițigói-codát (pasăre) s. m., pl. pițigói-codáți, art. pițigóii-codáți

codá vb., ind. prez. 1 sg. codéz, 3 sg. și pl. codeáză

arată toate definițiile

Intrare: Codat
Codat nume propriu
nume propriu (I3)
  • Codat
Intrare: codat
codat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • codat
  • codatul
  • codatu‑
  • codată
  • codata
plural
  • codați
  • codații
  • codate
  • codatele
genitiv-dativ singular
  • codat
  • codatului
  • codate
  • codatei
plural
  • codați
  • codaților
  • codate
  • codatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: coda (vb.)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coda
  • codare
  • codat
  • codatu‑
  • codând
  • codându‑
 singular plural
  • codează
  • codați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • codez
 (să)
  • codez
  • codam
  • codai
  • codasem
a II-a (tu)
  • codezi
 (să)
  • codezi
  • codai
  • codași
  • codaseși
a III-a (el, ea)
  • codează
 (să)
  • codeze
  • coda
  • codă
  • codase
plural I (noi)
  • codăm
 (să)
  • codăm
  • codam
  • codarăm
  • codaserăm
  • codasem
a II-a (voi)
  • codați
 (să)
  • codați
  • codați
  • codarăți
  • codaserăți
  • codaseți
a III-a (ei, ele)
  • codează
 (să)
  • codeze
  • codau
  • codară
  • codaseră
Intrare: codaț
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • codaț
  • codațul
  • codațu‑
plural
  • codați
  • codații
genitiv-dativ singular
  • codaț
  • codațului
plural
  • codați
  • codaților
vocativ singular —
plural —
Intrare: pițigoi-codat
pițigoi-codat substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pițigoi-codat
  • pițigoiul-codat
plural
  • pițigoi-codați
  • pițigoii-codați
genitiv-dativ singular
  • pițigoi-codat
  • pițigoiului-codat
plural
  • pițigoi-codați
  • pițigoilor-codați
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

codat

  • 1. (Despre animale) Care are coadă (lungă și stufoasă).
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Și codat, Și colțat, Și isteț, Și-ndrăzneț (Lupul). ȘEZ. XIII 25.
      surse: DLRLC
  • 2. Despre ochi:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: alungit migdalat prelung

etimologie:

  • Coadă + sufix -at.
    surse: DEX '09 DEX '98

coda (vb.)

  • 1. A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne, de litere sau de cifre, potrivit echivalențelor stabilite într-un cod.
    surse: DEX '09 DN sinonime: cifra codifica antonime: decoda decodifica

etimologie: