12 definiții pentru clerical


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

clericál, ~ă [At: SBIERA, F. S. 213 / Pl: ~e / E: fr clérical, lat clericalis] 1-3 a Care aparține clericilor (1-2) (sau clericalismului). 4-6 a Referitor la clerici (1-2) (sau la clericalism). 7-9 a Specific clericilor (1-2) (sau clericalismului). 10 smf (Înv) Partizan al clericalismului.

CLERICÁL, -Ă, clericali, -e, adj. Care aparține clericilor sau clericalismului, privitor la clerici sau la clericalism. – Din fr. clérical, lat. clericalis.

CLERICÁL, -Ă, clericali, -e, adj. Care aparține clericilor sau clericalismului, privitor la clerici sau la clericalism. – Din fr. clérical, lat. clericalis.

CLERICÁL, -Ă, clericali, -e, adj. Referitor la clerici sau la clericalism.

CLERICÁL, -Ă adj. Referitor la clerici, la clericalism. [Cf. germ. klerikal, lat. clericalis].

CLERICÁL, -Ă adj. referitor la clerici, la clericalism. (< fr. clérical, lat. clericalis)

CLERICÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de cleric; propriu clericului; ecleiziastic; preoțesc. /<fr. clérical, lat. clericalis

clerical a. 1. ce ține de cler; 2. care este favorabil dominațiunii clerului: partidul clerical.

*clericál, -ă adj. (fr. clérical, d. mlat. clericalis). Cleric, al cleruluĭ: ordin clerical. Subst. Partizan al cleruluĭ, al clericalizmuluĭ. Adv. În mod clerical.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

clericál adj. m., pl. clericáli; f. clericálă, pl. clericále

clericál adj. m., pl. clericáli; f. sg. clericálă, pl. clericále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CLERICÁL adj. (BIS.) ecleziastic, preoțesc, (pop.) popesc. (Adunare ~.)

CLERICAL adj. (BIS.) ecleziastic, preoțesc, (pop.) popesc. (Adunare ~.)

Intrare: clerical
clerical adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clerical
  • clericalul
  • clericalu‑
  • clerica
  • clericala
plural
  • clericali
  • clericalii
  • clericale
  • clericalele
genitiv-dativ singular
  • clerical
  • clericalului
  • clericale
  • clericalei
plural
  • clericali
  • clericalilor
  • clericale
  • clericalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

clerical

  • 1. Care aparține clericilor sau clericalismului, privitor la clerici sau la clericalism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: ecleziastic popesc preoțesc

etimologie: