2 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CITÍ, citesc, vb. IV. Tranz. 1. A parcurge un text (pronunțând cuvintele sau nu) pentru a lua cunoștință de cele scrise. ♦ A rosti un text cu voce tare pentru a comunica cuiva conținutul lui. ♦ A descifra o partitură muzicală, urmărind cu ochii sunetele reprezentate și valorile lor (și a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). ♦ A interpreta indicațiile topografice ale unei hărți sau ale unui plan și a reconstitui după ele conformația terenului. ♦ A înregistra, a desluși indicațiile date de un contor, de un barometru, de un indicator etc. 2. Fig. A descoperi, a sesiza gândul, sentimentele ascunse etc. ale cuiva din atitudinea sau din expresia figurii sale. 3. A învăța, a studia (parcurgând scrieri, izvoare etc.). ♦ A se instrui, a se cultiva. 4. (În expr.) A citi în stele = a prezice cuiva viitorul după poziția stelelor. A citi (cuiva) în palmă = a prezice cuiva viitorul și caracterul, examinându-i liniile din palmă. [Var.: (pop.) cetí vb. IV] – Din sl. čitati, čisti.

citi vt [At: COD. VOR. 145/11 / V: (îrg) ceti, (înv) ciăti / Pzi: ~tesc / E: vsl чисти] 1 A cunoaște semnificația literelor (de tipar sau de mână) ce alcătuiesc cuvintele și a putea rosti (tare sau în gând) sunetele. 2 A parcurge un text (pronunțând sau nu cuvintele) pentru a lua cunoștință de cele scrise. 3 A comunica altora conținutul unei scrieri rostind cu glas tare ceea ce este scris sau tipărit în ea Vz a prociti. 4 (Bis) A rosti anumite texte religioase la anumite ocazii. 5 (Pfm; îe) A-i ~ cuiva (buchiile) A spune cuiva tot ce crezi despre el. 6 (Fig) A descoperi gândul, sentimentele ascunse etc. ale cuiva din atitudinea sau din expresia figuri sale. 7 A descifra o partitură muzicală, urmărind cu ochii sunetele reprezentate și valorile lor (și a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). 8 A interpreta indicațiile topografice ale unei hărți sau ale unui plan și a reconstitui după ele conformația terenului. 9 A înregistra indicațiile date de un aparat de măsură, de un indicator etc. 10 A studia (parcurgând scrieri, documente etc.). 11 A se cultiva. 12 (Îe) A ~ în stele A prezice cuiva viitorul după poziția stelelor. 13 (Îe) A ~ (cuiva) în palmă A prezice cuiva viitorul și caracterul, examinându-i liniile din palmă.

CITÍ, citesc, vb. IV. Tranz. 1. A parcurge un text (pronunțând cuvintele sau nu) pentru a lua cunoștință de cele scrise. ♦ A rosti, a urmări un text cu glas tare pentru a comunica cuiva conținutul lui. ♦ A descifra o partitură muzicală, urmărind cu ochii sunetele reprezentate și valorile lor (și a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). ♦ A interpreta indicațiile topografice ale unei hărți sau ale unui plan și a reconstitui după ele conformația terenului. ♦ A înregistra, a desluși indicațiile date de un contor, de un barometru, de un indicator etc. 2. Fig. A descoperi, a sesiza gândul, sentimentele ascunse etc. ale cuiva din atitudinea sau din expresia figurii sale. 3. A învăța, a studia (parcurgând scrieri, izvoare etc.) ♦ A se instrui, a se cultiva. 4. (În superstiții; în expr.) A citi în stele = a prezice cuiva viitorul după poziția stelelor. A citi (cuiva) în palmă = a prezice cuiva viitorul și caracterul, examinându-i liniile din palmă. [Var.: (pop.) cetí vb. IV] – Din sl. čitati, čisti.

CITÍ, citesc, vb. IV. Tranz. (Folosit și absolut) 1. A parcurge un text pentru a percepe cele scrise (rostindu-le în același timp în gînd sau tare); a lua cunoștință de conținutul scris al unei cărți, al unei scrieri etc. Tot mai citesc măiastra-ți carte, Deși ți-o știu pe dinafară. VLAHUȚĂ, O. A. I 49. Mama învăța cu mine acasă și citea acum la ceaslov, la psaltire și Alexandria mai bine decît mine. CREANGĂ, A. 11. Tu citești scrisori din roase plicuri Și într-un ceas gîndești la viața toată. EMINESCU, O. I 119 Ai voit, amice, ca mai nainte de a o tipări să citesc eu, în manuscript, cartea romînească ce tu ai compus. ODOBESCU, S. III 9. ♦ (Cu privire la o partitură, la note de muzică) A recunoaște, urmărind cu ochii, sunetele reprezentate și valorile lor și a le reproduce cu vocea sau cu un instrument muzical. Citește o simfonie. ♦ (Cu privire la o hartă, la un plan) A distinge indicațiile topografice și a-și imagina după ele conformația terenului. Citea harta amănunțită a regiunii. ♦ A cerceta (uneori pentru a nota în vederea unei calculații) indicațiile înregistrate de un aparat (contor, barometru, seismograf etc.). 2. Fig. A descoperi gîndul sau sentimentele cuiva din atitudinea, privirea, expresia figurii etc. Chiar dacă unii tac... eu citesc în privirile lor batjocura. STANCU, 320. Citi tristețea de pe chipul tovarășului său. SAHIA, N. 32. 3. A comunica altora conținutul unei scrieri (scrisori, cărți) rostind cu glas tare ceea ce este scris sau tipărit în ea. Mama a citit copilului o poveste.E foarte frumos. Și dacă n-ai obosit, mai citește-ne ceva. VLAHUȚĂ, O. A. III 90. ◊ Refl. pas. La radio s-a citit articolul de fond din «Scînteia»..4. A învăța, a studia. A citit mult pentru examene. ♦ A se instrui, a se cultiva. Om care. citește mult. 5. (Subiectul este preotul) A face lectura, în anumite ocazii, a unor texte religioase. Mă, dascăle, n-am isprăvit. -Dar ce, părinte, nu i-am citit? TEODORESCU, P. P. 130. 6. (În superstiții, numai în expr.) A citi în stele = a prezice viitorul după poziția stelelor. – Variantă: cetí (ISPIRESCU, L. 98, NEGRUZZI, S. I 46, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117, ALECSANDRI, P. P. 90) vb. IV.

A CITÍ ~ésc 1. tranz. 1) (texte, scrieri etc.) A reproduce în glas sau în gând (pentru a lua cunoștință de cele scrise). ~ o povestire. ~ fugitiv. 2) fig. (gânduri, sentimente, intenții etc.) A înțelege din expresia feței sau din atitudine. ◊ ~ printre rânduri a pricepe și ceea ce nu este exprimat direct într-un text. ~ în stele a) a prevesti viitorul, destinul cuiva după poziția stelelor; b) a susține ceva fără nici un temei. 3) (partituri, hărți, indicații ale unor aparate etc.) A descifra cu ajutorul văzului. 4) rar A însuși prin instruire; a studia. ~ istoria. 2. intranz. A deveni cult; a-și îmbogăți cunoștințele; a se cultiva. /<sl. țitati, țisti

citì (Mold. cetì) v. 1. a cunoaște literele alfabetului și a ști să le împreune în vorbe; 2. a parcurge cu ochii sau a rosti cu glas tare un text tipărit sau scris: a citi ziare; 3. fig. a pătrunde ceva întunecos sau ascuns: privirea lui citește ’n suflete omenești EM.; 4. a ghici, a descoperi: citesc în ochii săi. [Slav. ČITǑ].

CETÍ vb. IV v. citi.

ceti v vz citi

cit4, ~ă a [At: ȘINCAI, HR. I, 363/7 / Pl: ~ciți, ~e / E: srb čit] (Iuz) 1 Întreg. 2 Adevărat.

citésc (vest) și ce- (est) v. tr. (vsl. čitati, čisti-cĭton. V. cinste, cin 1, cislă, procitesc). Străbat cu ochiĭ ceĭa ce e scris pronunțînd cuvintele orĭ nu: a citi un cuvînt, o carte, un autor. Descifrez: a citi o bucată muzicală. Fig. Pătrund, pricep ceva dificil: a citi ceva în ochiĭ cuĭva. – Barb. în Trans. Bucov. (după germ. lesen), predaŭ un curs ca profesor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

citi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. citesc, imperf. 3 sg. citea; conj. prez. 3 să citească

cití vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. citésc, imperf. 3 sg. citeá; conj. prez. 3 sg. și pl. citeáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CITÍ vb. 1. a parcurge, (livr.) a lectura, (înv. și pop.) a spune, a zice. (A ~ câteva rânduri, apoi a tăcut.) 2. v. învăța. 3. a se cultiva, a se instrui. (~ mult și sistematic.) 4. (MUZ.) a descifra. (~ o partitură.)

CITI vb. 1. a parcurge, (livr.) a lectura, (înv. și pop.) a spune, a zice. (A ~ cîteva rînduri, apoi a tăcut.) 2. a învăța, a studia. (~ cursul pentru examene.) 3. a se cultiva, a se instrui. (~ mult și sistematic.) 4. (MUZ.) a descifra. (~ o partitură.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cití (citésc, citít), vb. – A parcurge un text. – Var. ceti (înv.). Sl. čitati (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 57; Skok 65), de la čisti,čitǫ „a cinsti, a citi”, care este etimonul lui cinsti.Der. citanie, s. f. (lectură; înv., învățătură; astăzi, slujbă religioasă), din sl. čitenije, četanije; citeț, s. m. (cititor), din sl. čĭticĭ; citeț, adj. (lizibil), de la citi; citeală, s. f. (înv., lectură, studiu); citire, s. f. (lectură; enciclopedie, manual, carte de școală elementară); cititor, s. m. (lector).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cit1, -ă, adj. (reg.) adevărat, întreg.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GRAECA SUNT, NON LEGUNTUR (lat.) (aceste cuvinte) sunt scrise pe grecește, nu se citesc – Avertisment asupra unui text ininteligibil, dificil, în Evul Mediu, limba greacă nemaifiind cunoscută, pasajele scrise în grecește din lucrările latine se săreau.

MIRA CETI, stea din constelația Balena, a cărei strălucire este variabilă între mărimile 1,7 și 9,6, cu o perioadă de 332 ± 9 zile. Prima stea variabilă cunoscută; a fost descoperită, în 1596, de astronomul german D. Fabricius.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

citi, citesc I v. t. a ghici intențiile cuiva. II v. i. a bea, a trage la măsea.

Intrare: citi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • citi
  • citire
  • citit
  • cititu‑
  • citind
  • citindu‑
singular plural
  • citește
  • citiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • citesc
(să)
  • citesc
  • citeam
  • citii
  • citisem
a II-a (tu)
  • citești
(să)
  • citești
  • citeai
  • citiși
  • citiseși
a III-a (el, ea)
  • citește
(să)
  • citească
  • citea
  • citi
  • citise
plural I (noi)
  • citim
(să)
  • citim
  • citeam
  • citirăm
  • citiserăm
  • citisem
a II-a (voi)
  • citiți
(să)
  • citiți
  • citeați
  • citirăți
  • citiserăți
  • citiseți
a III-a (ei, ele)
  • citesc
(să)
  • citească
  • citeau
  • citi
  • citiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ceti
  • cetire
  • cetit
  • cetitu‑
  • cetind
  • cetindu‑
singular plural
  • cetește
  • cetiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cetesc
(să)
  • cetesc
  • ceteam
  • cetii
  • cetisem
a II-a (tu)
  • cetești
(să)
  • cetești
  • ceteai
  • cetiși
  • cetiseși
a III-a (el, ea)
  • cetește
(să)
  • cetească
  • cetea
  • ceti
  • cetise
plural I (noi)
  • cetim
(să)
  • cetim
  • ceteam
  • cetirăm
  • cetiserăm
  • cetisem
a II-a (voi)
  • cetiți
(să)
  • cetiți
  • ceteați
  • cetirăți
  • cetiserăți
  • cetiseți
a III-a (ei, ele)
  • cetesc
(să)
  • cetească
  • ceteau
  • ceti
  • cetiseră
Intrare: cit (adj.)
cit3 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cit
  • citul
  • citu‑
  • ci
  • cita
plural
  • ciți
  • ciții
  • cite
  • citele
genitiv-dativ singular
  • cit
  • citului
  • cite
  • citei
plural
  • ciți
  • ciților
  • cite
  • citelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

citi, citescverb

  • 1. A parcurge un text (pronunțând cuvintele sau nu) pentru a lua cunoștință de cele scrise. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tot mai citesc măiastra-ți carte, Deși ți-o știu pe dinafară. VLAHUȚĂ, O. A. I 49. DLRLC
    • format_quote Mama învăța cu mine acasă și citea acum la ceaslov, la psaltire și Alexandria mai bine decît mine. CREANGĂ, A. 11. DLRLC
    • format_quote Tu citești scrisori din roase plicuri Și într-un ceas gîndești la viața toată. EMINESCU, O. I 119. DLRLC
    • format_quote Ai voit, amice, ca mai nainte de a o tipări să citesc eu, în manuscript, cartea romînească ce tu ai compus. ODOBESCU, S. III 9. DLRLC
    • 1.1. A rosti un text cu voce tare pentru a comunica cuiva conținutul lui. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Mama a citit copilului o poveste. DLRLC
      • format_quote E foarte frumos. Și dacă n-ai obosit, mai citește-ne ceva. VLAHUȚĂ, O. A. III 90. DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv La radio s-a citit articolul de fond din «Scânteia». DLRLC
    • 1.2. A descifra o partitură muzicală, urmărind cu ochii sunetele reprezentate și valorile lor (și a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Citește o simfonie. DLRLC
    • 1.3. A interpreta indicațiile topografice ale unei hărți sau ale unui plan și a reconstitui după ele conformația terenului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Citea harta amănunțită a regiunii. DLRLC
    • 1.4. A înregistra, a desluși indicațiile date de un contor, de un barometru, de un indicator etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. figurat A descoperi, a sesiza gândul, sentimentele ascunse etc. ale cuiva din atitudinea sau din expresia figurii sale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Chiar dacă unii tac... eu citesc în privirile lor batjocura. STANCU, D. 320. DLRLC
    • format_quote Citi tristețea de pe chipul tovarășului său. SAHIA, N. 32. DLRLC
  • 3. A învăța, a studia (parcurgând scrieri, izvoare etc.). DEX '09 DLRLC
    • format_quote A citit mult pentru examene. DLRLC
    • 3.1. A se instrui, a se cultiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Om care citește mult. DLRLC
  • 4. (Despre preoți) A face lectura, în anumite ocazii, a unor texte religioase. DLRLC
    • format_quote Mă, dascăle, n-am isprăvit. – Dar ce, părinte, nu i-am citit? TEODORESCU, P. P. 130. DLRLC
  • chat_bubble A citi în stele = a prezice cuiva viitorul după poziția stelelor. DEX '09 DLRLC
  • chat_bubble A citi (cuiva) în palmă = a prezice cuiva viitorul și caracterul, examinându-i liniile din palmă. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.