16 definiții pentru ciotcă cioatcă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIÓTCĂ, ciotci, s. f. (Reg.) 1. Grămadă, mulțime de ființe adunate laolaltă. 2. Buturugă, ciot, rădăcină de copac. [Var.: cioátcă s. f.] – Cf. magh. csutka.
ciótcă sf [At: I. CR. III, 268 / V: ~oát~ / Pl: ~téi / E: mg csutka] (Reg) 1 Rădăcină. 2 Buturugă. 3 (Îe) A se strânge ~ A strânge o mulțime de oameni (mai rar de lucruri). 4 Grămadă de albine adunate sub urdiniș, înainte de roit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIÓTCĂ s. f. (Reg.) 1. Grămadă, mulțime de ființe adunate laolaltă. 2. Buturugă, ciot, rădăcină de copac. [Var.: cioátcă s. f.] – Cf. magh. csutka.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CIÓTCĂ s. f. (Regional) 1. Grămadă, mulțime de oameni (mai rar de animale sau de lucruri) strînși la un loc, înghesuiți. ◊ (Pe lîngă verbele «a sta», ««a se strînge», «a se ține», a se aduna» etc.) La 6 dimineața ne aflam toți, ciotcă, în medeanul din fața primăriei. HOGAȘ, DR. II 130. Împrejurul lor, grămădiți ciotcă, priveau alții. D. ZAMFIRESCU, R. 203. Băieții s-au strîns ciotcă împrejurul meu și m-au înmormîntat în năsip. CREANGĂ, A. 61. 2. Buturugă, ciot, rădăcină de copac. – Variantă: cioátcă (CREANGĂ, P. 238) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIÓTCĂ ~ce f. reg. Parte din tulpina unui arbore care rămâne după tăierea acestuia. ◊ A sta (a ședea) ~ a) a sta (a ședea) strâns lipiți unul de altul; b) a sta grămadă. /cf. ung. csutka
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciotcă adv. Mold. grămadă înghesuită sau ghemuită (asemenea unei buturugi care stă grămadă, neavând ramuri să se întinză): albinele se adună ciotcă în pălărie CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭótcă adv. (rus. čétka, pron. čotka, număr păreche, d. četá, păreche. V. ceată). Buluc, cladără, grămadă, cĭopor. În mare număr și unițĭ: albinele se adună cĭotcă la stup, Jidaniĭ se strînsese cĭotcă la havră. V. și cĭoatcă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOÁTCĂ s. f. v. ciotcă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOÁTCĂ s. f. v. ciotcă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CIOÁTCĂ s. f. v. ciotcă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cioátcă sf vz ciotcă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭoátcă f., pl. e și cĭotcĭ (d. cĭotcă). Est. Grupă, ceată, societate: a intra în cĭoatca bătrînilor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
ciótcă (reg.) s. f., g.-d. art. ciótcii; pl. ciotci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
ciótcă s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CIÓTCĂ s. v. buștean, butuc, buturugă, ciot.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciotcă s. v. BUȘTEAN. BUTUC. BUTURUGĂ. CIOT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciótcă, ciotci, s.f. – (reg.) 1. Grămadă, stivă. 2. Trunchi, lemn. 3. Buturugă, ciot, rădăcină de copac: „Lemnul de foc se fasona la ciotcă; de circa 20 de ani s-a renunțat la acest sistem de exploatare” (Dăncuș, 1986: 66). – Din magh. csutka „cocian, cotor” (DEX, MDA); din rus. čétka (pron. čotka) „număr pereche” (Scriban).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciótcă, ciotci, s.f. – 1. Grămadă, stivă. 2. Trunchi, lemn. 3. Buturugă, ciot, rădăcină de copac: „Lemnul de foc se fasona la ciotcă; de circa 20 de ani s-a renunțat la acest sistem de exploatare” (Dăncuș 1986: 66). – Din ciot + -că.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F4) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ciotcă cioatcă regional
- 1. Grămadă, mulțime de ființe adunate laolaltă.exemple
- La 6 dimineața ne aflam toți, ciotcă, în medeanul din fața primăriei. HOGAȘ, DR. II 130.surse: DLRLC
- Împrejurul lor, grămădiți ciotcă, priveau alții. D. ZAMFIRESCU, R. 203.surse: DLRLC
- Băieții s-au strîns ciotcă împrejurul meu și m-au înmormîntat în năsip. CREANGĂ, A. 61.surse: DLRLC
-
etimologie:
- cf. limba maghiară csutkasurse: DEX '98 DEX '09