16 definiții pentru ciotcă cioatcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciótcă sf [At: I. CR. III, 268 / V: ~oát~ / Pl: ~téi / E: mg csutka] (Reg) 1 Rădăcină. 2 Buturugă. 3 (Îe) A se strânge ~ A strânge o mulțime de oameni (mai rar de lucruri). 4 Grămadă de albine adunate sub urdiniș, înainte de roit.

CIÓTCĂ, ciotci, s. f. (Reg.) 1. Grămadă, mulțime de ființe adunate laolaltă. 2. Buturugă, ciot, rădăcină de copac. [Var.: cioátcă s. f.] – Cf. magh. csutka.

CIÓTCĂ s. f. (Reg.) 1. Grămadă, mulțime de ființe adunate laolaltă. 2. Buturugă, ciot, rădăcină de copac. [Var.: cioátcă s. f.] – Cf. magh. csutka.

CIÓTCĂ s. f. (Regional) 1. Grămadă, mulțime de oameni (mai rar de animale sau de lucruri) strînși la un loc, înghesuiți. ◊ (Pe lîngă verbele «a sta», ««a se strînge», «a se ține», a se aduna» etc.) La 6 dimineața ne aflam toți, ciotcă, în medeanul din fața primăriei. HOGAȘ, DR. II 130. Împrejurul lor, grămădiți ciotcă, priveau alții. D. ZAMFIRESCU, R. 203. Băieții s-au strîns ciotcă împrejurul meu și m-au înmormîntat în năsip. CREANGĂ, A. 61. 2. Buturugă, ciot, rădăcină de copac. – Variantă: cioátcă (CREANGĂ, P. 238) s. f.

CIÓTCĂ ~ce f. reg. Parte din tulpina unui arbore care rămâne după tăierea acestuia. ◊ A sta (a ședea) ~ a) a sta (a ședea) strâns lipiți unul de altul; b) a sta grămadă. /cf. ung. csutka

ciotcă adv. Mold. grămadă înghesuită sau ghemuită (asemenea unei buturugi care stă grămadă, neavând ramuri să se întinză): albinele se adună ciotcă în pălărie CR.

cĭótcă adv. (rus. čétka, pron. čotka, număr păreche, d. četá, păreche. V. ceată). Buluc, cladără, grămadă, cĭopor. În mare număr și unițĭ: albinele se adună cĭotcă la stup, Jidaniĭ se strînsese cĭotcă la havră. V. și cĭoatcă.

cioátcă sf vz ciotcă

CIOÁTCĂ s. f. v. ciotcă.

CIOÁTCĂ s. f. v. ciotcă.

CIOÁTCĂ s. f. v. ciotcă.

cĭoátcă f., pl. e și cĭotcĭ (d. cĭotcă). Est. Grupă, ceată, societate: a intra în cĭoatca bătrînilor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ciótcă (reg.) s. f., g.-d. art. ciótcii; pl. ciotci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIÓTCĂ s. v. buștean, butuc, buturugă, ciot.

ciotcă s. v. BUȘTEAN. BUTUC. BUTURUGĂ. CIOT.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciótcă, ciotci, s.f. – (reg.) 1. Grămadă, stivă. 2. Trunchi, lemn. 3. Buturugă, ciot, rădăcină de copac: „Lemnul de foc se fasona la ciotcă; de circa 20 de ani s-a renunțat la acest sistem de exploatare” (Dăncuș, 1986: 66). – Din magh. csutka „cocian, cotor” (DEX, MDA); din rus. čétka (pron. čotka) „număr pereche” (Scriban).

ciótcă, ciotci, s.f. – 1. Grămadă, stivă. 2. Trunchi, lemn. 3. Buturugă, ciot, rădăcină de copac: „Lemnul de foc se fasona la ciotcă; de circa 20 de ani s-a renunțat la acest sistem de exploatare” (Dăncuș 1986: 66). – Din ciot + -că.

Intrare: ciotcă
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciotcă
  • ciotca
plural
  • ciotci
  • ciotcile
genitiv-dativ singular
  • ciotci
  • ciotcii
plural
  • ciotci
  • ciotcilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cioatcă
  • cioatca
plural
  • cioatce
  • cioatcele
genitiv-dativ singular
  • cioatce
  • cioatcei
plural
  • cioatce
  • cioatcelor
vocativ singular
plural

ciotcă cioatcă regional

  • 1. Grămadă, mulțime de ființe adunate laolaltă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: grămadă mulțime 3 exemple
    exemple
    • La 6 dimineața ne aflam toți, ciotcă, în medeanul din fața primăriei. HOGAȘ, DR. II 130.
      surse: DLRLC
    • Împrejurul lor, grămădiți ciotcă, priveau alții. D. ZAMFIRESCU, R. 203.
      surse: DLRLC
    • Băieții s-au strîns ciotcă împrejurul meu și m-au înmormîntat în năsip. CREANGĂ, A. 61.
      surse: DLRLC
  • 2. Buturugă, ciot, rădăcină de copac.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: butuc buturugă buștean ciot rădăcină

etimologie: