25 de definiții pentru chestiune / chestie chestie cestie cestiune cvestie (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chestiune sf [At: CARAGIALE, O. VII, 512 / V: ~ie, (înv) ces~, cestie / Pl: ~ni / E: fr question, lat questio, -onis] 1 Întrebare adresată cuiva spre a se informa sau lămuri despre ceva. 2 Întrebare pusă unui elev sau unui candidat pentru verificarea cunoștințelor. 3 (Înv; îe) A adresa sau a pune o ~ A întreba. 4 Problemă de lămurit, de discutat. 5 Obiectul unei discuții, al unei cercetări (politice, diplomatice). 6-8 (Îe) Afacerea sau persoana în (sau din) ~ Lucrul, problema sau persoana de care e vorba. 9 Afacere. 10 (Fam; îf chestie) Lucru (de orice fel). 11 (Fam; îf chestie) Întâmplare.

CHESTIÚNE, chestiuni, s. f. 1. Problemă, temă etc. care constituie obiectul unei discuții, preocupări etc. ◊ Expr. (Lucrul, problema, persoana etc.) în chestiune = (lucrul, problema etc.) despre care este vorba în discuția respectivă. ♦ Întrebare adresată unui elev, unui candidat etc. 2. (Fam.) Întâmplare, fapt divers. [Pr.: -ti-u-.Var.: (fam.) chéstie s. f.] – Din fr. question, lat. quaestio, -onis.

CHESTIÚNE, chestiuni, s. f. 1. Problemă, temă etc. de care se preocupă cineva. ◊ Expr. (Lucrul, problema, persoana etc.) în chestiune = (lucrul, problema etc.) despre care este vorba în discuția respectivă. ♦ Întrebare pusă unui elev, unui candidat etc. 2. (Fam.) Întâmplare, fapt divers. [Pr.: -ti-uVar.: chéstie s. f.] – Din fr. question, lat. quaestio, -onis.

CHESTIÚNE, chestiuni, s. f. (Și în forma chestie) Problemă de importanță teoretică sau practică, care face obiectul unor preocupări, unor cercetări, unor discuții. Desconsiderarea chestiunilor mărunte împiedică întocmirea metodică a unui plan just de muncă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 35. Înțelege, măi tovarășe, că asta nu-i numai chestiunea lui Anton... E chestiunea noastră a tuturor și într-o zi va trebui să răspundem că l-am lăsat să se zbată singur. DAVIDOGLU, M. 54. Nu se mai poate spune nimica nou în această chestie. IONESCU-RION, C. 30. Să aprofundăm puțin chestia și să vedem cum stau lucrurile. GHEREA, ST. CR. II 22 Din toate chestiile cîte s-au discutat de la glorioasele evenimente din 11 iunie încoa, cea mai grea, cea mai delicată și totodată aceea care a iscat mai multe patimi în țară este, fără îndoială, chestia de a face pe țăran proprietar. BĂLCESCU, O. I 233. Chestie (sau chestiune) de încredere = împrejurare în care cel care acționează se bucură de deplină încredere. ◊ Expr. Lucrul, problema sau persoana în (sau din) chestiune (sau chestie) = lucrul, problema sau persoana despre care este vorba. ♦ Întrebare (pusă de examinatori elevilor). La examenul de geografie s-au dat două chestiuni. 2. (Familiar) Întîmplare, lucru de orice fel. Așteaptă puțintel, Iliuță... să spun și tătucăi chestia. SADOVEANU, N. F. 39. – Pronunțat: -ti-u-. – Variante: chéstie, (învechit) cvéstie (RUSSO, S. 114.), (învechit) cestiúne (MACEDONSKI, O.III 82, CARAGIALE, O. VII 512, GHICA, A. 650) s. f.

CHESTIÚNE, chestiuni, s. f. 1. Problemă de importanță teoretică sau practică, care face obiectul unor preocupări. ◊ Expr. Lucrul, problema sau persoana în chestiune = lucrul, problema sau persoana despre care este vorba. ♦ Întrebare (pusă de examinatori). 2. (Fam.) Întâmplare, lucru de orice fel. [Pr.: -ti-uVar.: chéstie, (înv.) cestiúne s. f.] – Fr. question (lat. lit. quaestio, -onis).

CHESTIÚNE s.f. 1. Problemă care constituie obiectul unei preocupări, al unei discuții etc. ♦ Întrebare (pusă unui elev, unui candidat etc.). 2. (Fam.) Întâmplare, problemă, fapt, lucru. [Var. cestiune, chestie s.f. / cf. fr. question, lat. quaestio].

CHESTIÚNE s. f. 1. problemă care constituie obiectul unei preocupări, al unei discuții etc. ◊ întrebare (pusă unui elev, unui candidat etc.). 2. (fam.) întâmplare, fapt, lucru. (< fr. question, lat. quaestio)

CHESTIÚNE ~i f. 1) Afacere care necesită rezolvare; treabă; problemă. 2) Obiect al unei preocupări. 3) Întrebare pusă de un examinator unui elev, student sau candidat. 4) fam. Fapt divers; întâmplare. [G.-D. chestiunii; Sil. -ti-u-] /<fr. question, lat. quaestio, ~onis

chestiune f. 1. întrebare făcută pentru o lămurire oarecare; 2. propunere de cercetat, subiect de controversă juridica; 3. materie politică a cărei soluțiune și regulare ofer dificultăți: chestiunea Orientului; chestiune ministerială, propunere a cărei respingere trage după sine căderea ministerului.

*chestiúne f. (lat. quáestio, ónis, d. quáerere, quaestum, a întreba. V. cer 3, a-, in-, per- și re-chizițiune, chetă). Întrebare făcută ca să lămureștĭ un lucru. Propunere de examinat, subĭect de discutat, afacere: chestiunea Orientuluĭ. O tortură din evu mediŭ. – Și chéstie.

cestiune sf vz chestiune

chestie sf vz chestiune

CHÉSTIE s. f. v. chestiune.

CHÉSTIE s. f. v. chestiune.

CHÉSTIE s. f. v. chestiune.

CHÉSTIE s. f. v. chestiune.

CESTIÚNE s. f. v. chestiune.

CESTIÚNE s.f. v. chestiune.

CHÉSTIE s.f. v. chestiune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chestiúne (-ti-u-)/(fam.) chéstie (-ti-e) s. f., g.-d. art. chestiúnii/ chéstiei; pl. chestiúni/chéstii

chestiúne s. f. (sil. -ti-u-), g.-d. art. chestiúnii; pl. chestiúni

arată toate definițiile

Intrare: chestiune / chestie
chestiune substantiv feminin
  • silabație: ches-ti-u-ne
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chestiune
  • chestiunea
plural
  • chestiuni
  • chestiunile
genitiv-dativ singular
  • chestiuni
  • chestiunii
plural
  • chestiuni
  • chestiunilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chestie
  • chestia
plural
  • chestii
  • chestiile
genitiv-dativ singular
  • chestii
  • chestiei
plural
  • chestii
  • chestiilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cestiune
  • cestiunea
plural
  • cestiuni
  • cestiunile
genitiv-dativ singular
  • cestiuni
  • cestiunii
plural
  • cestiuni
  • cestiunilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cestie
  • cestia
plural
  • cestii
  • cestiile
genitiv-dativ singular
  • cestii
  • cestiei
plural
  • cestii
  • cestiilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cvestie
  • cvestia
plural
  • cvestii
  • cvestiile
genitiv-dativ singular
  • cvestii
  • cvestiei
plural
  • cvestii
  • cvestiilor
vocativ singular
plural

chestiune / chestie chestie cestie cestiune cvestie

  • 1. Problemă, temă etc. care constituie obiectul unei discuții, preocupări etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN 5 exemple
    exemple
    • Desconsiderarea chestiunilor mărunte împiedică întocmirea metodică a unui plan just de muncă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 35.
      surse: DLRLC
    • Înțelege, măi tovarășe, că asta nu-i numai chestiunea lui Anton... E chestiunea noastră a tuturor și într-o zi va trebui să răspundem că l-am lăsat să se zbată singur. DAVIDOGLU, M. 54.
      surse: DLRLC
    • Nu se mai poate spune nimica nou în această chestie. IONESCU-RION, C. 30.
      surse: DLRLC
    • Să aprofundăm puțin chestia și să vedem cum stau lucrurile. GHEREA, ST. CR. II 22.
      surse: DLRLC
    • Din toate chestiile cîte s-au discutat de la glorioasele evenimente din 11 iunie încoa, cea mai grea, cea mai delicată și totodată aceea care a iscat mai multe patimi în țară este, fără îndoială, chestia de a face pe țăran proprietar. BĂLCESCU, O. I 233.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Chestie (sau chestiune) de încredere = împrejurare în care cel care acționează se bucură de deplină încredere.
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie (Lucrul, problema, persoana etc.) în chestiune = (lucrul, problema etc.) despre care este vorba în discuția respectivă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. Întrebare adresată unui elev, unui candidat etc.
      surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • La examenul de geografie s-au dat două chestiuni.
        surse: DLRLC
  • 2. familiar Fapt divers.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: fapt lucru problemă întâmplare un exemplu
    exemple
    • Așteaptă puțintel, Iliuță... să spun și tătucăi chestia. SADOVEANU, N. F. 39.
      surse: DLRLC

etimologie: