2 intrări
38 de definiții

Explicative DEX

CETERA, ceter, vb. I. (Reg.) 1. Intranz. A cânta din ceteră, p. ext., din alt instrument muzical sau din gură. 2. Tranz. Fig. A bate pe cineva la cap; a plictisi, a sâcâi. – Din ceteră.

CETERA, ceter, vb. I. (Reg.) 1. Intranz. A cânta din ceteră, p. ext., din alt instrument muzical sau din gură. 2. Tranz. Fig. A bate pe cineva la cap; a plictisi, a sâcâi. – Din ceteră.

CETERAȘ, ceterași, s. m. (Reg.) Persoană care cântă din ceteră; violonist, lăutar, scripcar. – Ceteră + suf. -aș.

CETERAȘ, ceterași, s. m. (Reg.) Persoană care cântă din ceteră; violonist, lăutar, scripcar. – Ceteră + suf. -aș.

ceatarăș sm vz ceteraș

ceatarâș sm vz ceteraș

cetara v vz cetera

cetăra v vz cetera

cetăraș sm vz ceteraș

cetera [At: LB / V: ~tăra, (reg) ~tara, ~ri / Pzi: ceter, și ~tăr, ceater, ceatăr, ~rez, ~tărez / E: ceteră] 1 vi (Trs) A cânta din ceteră. 2 (Pex) A cânta (din alt instrument sau din gură). 3 vt (Mol) A plictisi pe cineva cu vorba. 4 vt (Mol) A face cuiva observații Si: a certa (1).

ceteraș sm [At: LB / V: ~tăr~, ceatarăș, ciatarăș / Pl: ~i / E: ceteră + -aș] Lăutar care cânta din ceteră sau violină Si: scripcar, (înv) alăutar, diblaș.

ceteri v vz cetera

❍ CETARA, CETERA vb. tr. 1 Trans. 🎼 A cînta din ceteră, din vioară 2 Ⓕ Mold. Bucov. A plictisi, a asurzi cu vorba, cu certuri, a cicăli: nu tot cetărați pe Măria Sa, că om e dumnealui (CRG.).

❍ CETERA 👉 CETĂRA.

❍ CETERAȘ sm. Trans. Maram. Oaș. 🎼 Lăutar: Deaici pîn’ la Făgăraș, Nu-mi trebue ~ (IK.-BRS.) [ceteră].

CETĂRA vb. I v. cetera.

CETERA, ceter, vb. I. 1. Intranz. (Regional) A cînta din ceteră, p. ext. din alț instrument sau. din gură. Ceteră nu-mi trebuia, Ceter am cu gura mea. POP. 2. Tranz. (Mold., Transilv.) A plictisi, a sîcîi, a bate (pe cineva) la cap. (În forma cetăra) Ia tacă-vă gura de-acum, zise Plămînzilă. Destul e o măciucă la un car cu oale! Nu tot cetărați pe măria-sa, că om e dumnealui! CREANGĂ, P. 258. – Variantă: cetăra vb. I.

CETERAȘ, ceterași, s. m. (Transilv., Mold.) Persoană care cîntă din ceteră; lăutar, scripcar. Lîngă ceteraș, singur un voinic cu privirea închisă. CAMIL PETRESCU, U. N. 222. Trei ceterași, cei mai buni din toată țigănia, se furișează printre bordeie și se așază sub streașină bordeiului unde locuia Lola. AGÎRBICEANU, S. P. 65. De aici pîn’ la Făgăraș, Nu-mi trebuie ceteraș; Ceteraș e gura mea Și-mi pot zice cînd oi vrea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 363.

CETERA, ceter, vb. I. (Reg.) 1. Intranz. A cînta din ceteră, p. ext.. din alt instrument muzical sau din gură. 2. Tranz. Fig. A bate pe cineva la cap; a plictisi, a sîcîi. – Din ceteră.

CETERAȘ, ceterași, s. m. (Reg.) Persoană care cîntă din ceteră; lăutar, scripcar. – Din ceteră + suf. -aș.

A CETERA ceter pop. 1. intranz. înv. A cânta din ceteră (sau din alt instrument cu coarde). 2. tranz. pop. 1) (persoane) A deranja întruna și insistent cu același lucru; a pisa; a necăji; a plictisi. 2) (hăituri, colinde etc.) A spune pe de rost, expresiv și cu intonație adecvată; a declama; a recita. /Din ceteră

CETERAȘ ~i m. pop. 1) Muzicant care cântă la ceteră; viorist; lăutar; scripcar. 2) folc. Persoană care ceteră urătura. /ceteră + suf. ~aș

ceterà v. Tr. Mold. 1. a cânta din ceteră; 2. a asurzi, a ameți cu vorba: nu pot cetărați pe Măria-sa, că om e dumnealui CR.

ceteraș m. Tr. lăutar: de aici până la Făgăraș nu-mi trebue ceteraș POP.

cetăréz v. tr. (ung. csatározni, a hărțui, csatarászni, -rázni, a flecări, d. csatár, hărțuitor, csáta, bătălie, ceartă, strajă, ceată. V. ceată. Cp. cu taĭfas). Trans. Mold. Bat capu, plictisesc cu vorba: nu mă maĭ cetăra și tu! – Și cétăr, céterĭ, céatără, cetărăm.

ceteráș m. (d. céteră). Trans. vest. Lăutar.

ceteréz v. intr. și tr. (d. ceteră). Maram. Cînt din ceteră.

Ortografice DOOM

cetera (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. ceter, 3 ceteră; conj. prez. 1 sg. să ceter, 3 să cetere

ceteraș (reg.) s. m., pl. ceterași

cetera (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 ceteră

ceteraș (reg.) s. m., pl. ceterași

cetera vb., ind. prez. 1 sg. ceter, 3 sg. și pl. ceteră

ceteraș s. m., pl. ceterași

Sinonime

CETERAȘ s. v. lăutar, scripcar, violonist, viorist.

ceteraș s. v. LĂUTAR. SCRIPCAR. VIOLONIST. VIORIST.

Arhaisme și regionalisme

cetera, v.i. 1. A cânta din ceteră: „Și prinsăi a cetera, / Mândră oaste s-aduna” (Bilțiu, 1996: 326). 2. (fig.) A bate la cap pe cineva. – Din ceteră (DEX, MDA).

ceteraș, ceterași, s.m. (reg.) Cântăreț din vioară: „Soarele mi-o fost nănași, / Păsărele ceterași” (Lenghel, 1979: 173). ■ (onom.) Ceteraș, nume de familie în jud. Maram. – Din ceteră + suf. -aș.

cetera, ceter, vb. intranz. – 1. A cânta din ceteră: „Și prinsăi a cetera, / Mândră oaste s-aduna” (Bilțiu, 1996: 326). 2. (fig.) A bate la cap pe cineva. – Din ceteră (DLRM, DEX, MDA).

ceteraș, ceterași, s.m. – (reg.) Cântăreț din vioară (ceteră): „Soarele mi-o fost nănași / Păsărele ceterași” (Lenghel, 1979: 173). ♦ (onom.) Ceteraș, nume de familie (114 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Din ceteră + suf. -aș (Scriban, DLRM, DEX, MDA).

ceteraș, -i, s.m. – Cântăreț din vioară (ceteră): „Soarele mi-o fost nănași / Păsărele ceterași” (Lenghel 1979: 173). – Ceteră + -aș.

Intrare: cetera (vb.)
cetera1 (vb.) verb grupa I conjugarea I
verb (VT41)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cetera
  • ceterare
  • ceterat
  • ceteratu‑
  • ceterând
  • ceterându‑
singular plural
  • ceteră
  • ceatără
  • ceterați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ceter
(să)
  • ceter
  • ceteram
  • ceterai
  • ceterasem
a II-a (tu)
  • ceteri
(să)
  • ceteri
  • ceterai
  • ceterași
  • ceteraseși
a III-a (el, ea)
  • ceteră
  • ceatără
(să)
  • cetere
  • cetera
  • ceteră
  • ceterase
plural I (noi)
  • ceterăm
(să)
  • ceterăm
  • ceteram
  • ceterarăm
  • ceteraserăm
  • ceterasem
a II-a (voi)
  • ceterați
(să)
  • ceterați
  • ceterați
  • ceterarăți
  • ceteraserăți
  • ceteraseți
a III-a (ei, ele)
  • ceteră
  • ceatără
(să)
  • cetere
  • ceterau
  • ceterară
  • ceteraseră
verb (VT38)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cetăra
  • cetărare
  • cetărat
  • cetăratu‑
  • cetărând
  • cetărându‑
singular plural
  • ceatără
  • cetărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cetăr
  • ceatăr
(să)
  • cetăr
  • ceatăr
  • cetăram
  • cetărai
  • cetărasem
a II-a (tu)
  • ceteri
(să)
  • ceteri
  • cetărai
  • cetărași
  • cetăraseși
a III-a (el, ea)
  • ceatără
(să)
  • cetere
  • cetăra
  • cetără
  • cetărase
plural I (noi)
  • cetărăm
(să)
  • cetărăm
  • cetăram
  • cetărarăm
  • cetăraserăm
  • cetărasem
a II-a (voi)
  • cetărați
(să)
  • cetărați
  • cetărați
  • cetărarăți
  • cetăraserăți
  • cetăraseți
a III-a (ei, ele)
  • ceatără
(să)
  • cetere
  • cetărau
  • cetărară
  • cetăraseră
ceteri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cetara
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ceteraș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceteraș
  • ceterașul
  • ceterașu‑
plural
  • ceterași
  • ceterașii
genitiv-dativ singular
  • ceteraș
  • ceterașului
plural
  • ceterași
  • ceterașilor
vocativ singular
  • ceterașule
  • ceterașe
plural
  • ceterașilor
ceatarăș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cetăraș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cetera, ceterverb

regional
  • 1. intranzitiv A cânta din ceteră, prin extensiune, din alt instrument muzical sau din gură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ceteră nu-mi trebuia, Ceteram cu gura mea. POP. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A bate pe cineva la cap. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ia tacă-vă gura de-acum, zise Flămînzilă. Destul e o măciucă la un car cu oale! Nu tot cetărați pe măria-sa, că om e dumnealui! CREANGĂ, P. 258. DLRLC
etimologie:
  • ceteră DEX '09 DEX '98

ceteraș, ceterașisubstantiv masculin

  • 1. regional Persoană care cântă din ceteră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lîngă ceteraș, singur un voinic cu privirea închisă. CAMIL PETRESCU, U. N. 222. DLRLC
    • format_quote Trei ceterași, cei mai buni din toată țigănia, se furișează printre bordeie și se așază sub streașina bordeiului unde locuia Lala. AGÎRBICEANU, S. P. 65. DLRLC
    • format_quote De aici pîn’ la Făgăraș, Nu-mi trebuie ceteraș; Ceteraș e gura mea Și-mi pot zice cînd oi vrea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 363. DLRLC
  • 2. Persoană care ceteră urătura. NODEX
etimologie:
  • Ceteră + -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.