5 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

caras sm [At: ALECSANDRI, T. 1017 / V: ~aș, căraș / Pl: ~ași / E: rs кapac] (Iht) 1 Gen de pești din familia crapilor foarte răspândit la noi (Carassius). 2 Pește de baltă de culoare argintie sau gălbuie, cu capul scurt și cu solzii mari Si: caracudă (1), cărășel (1) (Carassius carassius) 3 (Șîs) ~ alb, ~de-Dunăre, crap-caras Specie de caras cu corpul mai scurt și mai gros decât carasul (2), având culori ce variază de la alb-gălbui la negru murdar și cu mărime variabilă, în funcție de habitat și subspecie (8-10 până la 35-40 cm) Si: caracudă (4) (Carassius auratus gibelio). 4 Regina-peștilor (Eupomotius gibosus).

CARÁS, carași, s. m. Pește de baltă din familia crapilor, de culoare argintie sau gălbuie, cu capul scurt și cu solzii mari (Carassius auratus gibelio). – Din rus. karas’.

CARÁS, carași, s. m. Pește de baltă din familia crapilor, de culoare argintie sau gălbuie, cu capul scurt și cu solzii mari (Carassius auratus gibelio). – Din rus. karas’.

CARÁS, carași, s. m. Pește de baltă, de culoare verde-cafenie sau gălbuie, cu capul scurt și cu solzii mari (Carassius vulgaris); caracudă. Du-te, Rusalie, pe ceea lume, și să vii înapoi cînd or ieși car așii fripți din Bahlui! ALECSANDRI, T. 1017.

CARÁS, carași, s. m. Pește de baltă din familia crapilor, de culoare verde-cafenie sau gălbuie, cu capul scurt și cu solzii mari (Carassius vulgaris). – Rus karas’.

CARÁS ~și m. Pește dulcicol din familia crapilor, de culoare gălbuie-aurie, având corp plat și cap mic; caracudă. /<rus. karas’

caras m. Mold. caracudă. [Rus. KARASĬ].

carás m., pl. șĭ (rus. karásĭ, d. germ. karas și karausche). Nord. Caracudă, un pește. (În Meh. caras și cărășel. Ant. P.) S. n., pl. urĭ și e (pin aluz. la aripa luĭ dorsală zbîrlită). Bișchie.

caracu sf [At: TDRG / V: cărăc~ / Pl: ~de / E: bg кapакудa] 1 (Iht; șîs) ~ roșie, ~ ruginoasă, ~-de-baltă, ~-de-lac, ~-de-Dunăre, ~-de-gârlă Caras (1) (Carassius carassius). 2 Nume generic dat peștilor mici Si: pește-țigănesc. 3 (Fig) Oameni fără valoare, fără însemnătate (într-un partid, într-o adunare etc.). 4 (Iht; reg; îs) ~ albă Crap-caras (2) (Carassius auratus gibelio). 5 (Îc) ~-colorată Regina-peștilor (Eupomotius gibosus).

cărășél [At: ANTIPA, F. I. 124 / V: (reg) ~șắl, ~raș~, car~, carașél / Pl: ~ei, ~e sn / E: caras + -el] 1-2 sm (Iht; șhp) Caras (1) (mic). 3 sm (Iht) Caracudă. 4 sm (Gmț) Păduche. 5 sm (Reg) Vierme care trăiește pe materiile (alimentare) putrede. 6 sn Dans popular cu mișcări vioaie. 7 sn Melodie după care se execută acest dans. 8 sn Dansul și melodia după care acesta se execută.

Caraș m. râu în Banat, afluent al Dunării: 100 km.

Caraș-Severin n. județ al Transilvaniei: 407.635 loc., cu cap. Lugoj (dintre cari 311.335 români).

caracúdă f., pl. e (turc, bg. karakuda. Cp. și cu ngr. kaliakúda, cufundar). Un pește din neamu crapuluĭ, dar mult maĭ mic și maĭ lat (carassius vulgaris). Fig. Om fără valoare, elev prost (V. plevușcă). – În nord carás.

cărășél m., pl. șeĭ (dim. caras. Cp. cu tărășel). Meh. Caras. S. n., pl. e. Nord. Un dans popular.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

carás s. m., pl. caráși


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CARÁS s. (IHT.; Carassius carassius) caracudă, (reg.) obleț, sorean.

CARAS s. (IHT.; Carassius carassius) caracudă, (reg.) obleț, sorean.

arată toate definițiile

Intrare: caras
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caras
  • carasul
  • carasu‑
plural
  • carași
  • carașii
genitiv-dativ singular
  • caras
  • carasului
plural
  • carași
  • carașilor
vocativ singular
plural
Intrare: Caraș
Caraș
substantiv propriu (SPM001S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Caraș
  • Carașul
plural
genitiv-dativ singular
  • Caraș
  • Carașului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: caraș
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caraș
  • carașul
  • carașu‑
plural
  • carași
  • carașii
genitiv-dativ singular
  • caraș
  • carașului
plural
  • carași
  • carașilor
vocativ singular
plural
Intrare: căraș
căraș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Căraș
Căraș nume propriu
nume propriu (I3)
  • Căraș
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)