CALCAN², calcane, s. n. 1. Perete exterior din spate (fără deschideri) al unei case (destinat să fie acoperit de zidul asemănător al clădirii vecine). 2. (Înv.) Scut, pavăză. – Din tc. kalkan.

CALCAN¹, calcani, s. m. Pește de mare cu corpul rombic, turtit lateral și asimetric, având ambii ochi pe partea stângă și solzi lungi, tari pe burtă și pe spate; pește-de-mare (Scophthalmus maeoticus). – Din tc. kalkan [baıtği].

CALCAN² (pl. -ane) sn. 1 ‡ Pavăză (în spec. ca podoabă la cai): cai domnești împodobiți... cu ~e de argint, suflate cu aur FIL. ¶ 2 💒 Zid înalt, fără deschizături de uși sau ferestre, de obiceiu la spatele și la părțile laterale ale clădirilor [tc.].

CALCAN¹ sm. 🐟 1 Pește de mare din genul Pleuronectes, caracterizat prin pozițiunea ochilor pe partea stîngă, prin corpul turtit, de formă romboidală, și acoperit, pe o parte, cu solzi foarte tari (Rhombus maeoticus) varietate a acestui gen, cu corpul mai mic, numit și „pisi” (Rhombus laevis) (🖼 740) [tc. kalkanbalyk „pește cu pavăză”].

CALCAN¹, calcani, s. m. Pește de mare cu corpul rombic, turtit lateral și asimetric, având ambii ochi pe partea stângă și solzi lungi, tari pe burtă și pe spate; pește-de-mare (Scophthalmus maeoticus). – Din tc. kalkan [baitği].

CALCAN², calcane, s. n. 1. Perete exterior din spate (fără deschizătură) al unei case (destinat să fie acoperit de zidul asemănător al unei clădiri vecine). 2. (Înv.) Scut, pavăză. – Din tc. kalkan.

CALCAN¹, calcani, s. m. Pește de mare cu corpul asimetric, rombic, turtit pe laturi, cu ambii ochi pe partea stîngă, avînd pe piele un fel de butoni osoși (Rhombus maeoticus).

CALCAN², calcane, s. n. Zidul din spate (fără deschizături) al unei case care se înalță în fața alteia sau care e lipit de spatele acesteia; dosul unei case.

CALCAN¹, calcane, s. n. 1. Zidul din spate (fără deschizături) al unei case (destinat să fie acoperit de zidul asemănător al unei clădiri vecine). 2. (Înv.) Scut, pavăză. – Tc. kalkan.

CALCAN², calcani, s. m. Pește de mare cu corpul turtit și lat, avînd ambii ochi pe partea stîngă și solzi lungi, tari pe burtă și pe spate (Rhombus maeoticus). – Tc. kalkan [baliği].

CALCAN¹ ~i m. Pește marin comestibil, având corpul turtit și ambii ochi pe aceeași parte a capului; cambulă. /<turc. kalkan

CALCAN² ~e n. Perete fără ferestre din dosul unei case, de care se alipește o altă casă. /<turc. kalkan

calcan m. pește de mare cu corpul turtit în formă de romb și cu carnea bună de mâncat (Pleuronectes rhombus). [Lit. pește cu pavăză].

calcan n. 1. pavăză (ca podoabă la cai): cal domnesc împodobit cu cioltare de fier și calcane de argint FIL.; 2. zid de streașină. [Turc. KALKAN].

calcán n., pl. e (turc. kalkan, scut, și kalkan-balyk, pește ca un scut). Sec. 18-19. Scut (ca ornament la caĭ). Azĭ. Zid prelungit în sus fără streșină și, în general, fără ferestre. S. m. Un pește marin lat, cu amîndoĭ ochiĭ pe partea stîngă, ca și cambula, dar maĭ mare (rhombus maeóticus, c’o varietate maĭ mică: rhombus levis). V. plătică și barbun.

calcan¹ (pește) s. m., pl. calcani

calcan² (zid) s. n., pl. calcane

calcan¹ (pește) s. m., pl. calcani

calcan² (zid) s. n., pl. calcane

calcan (zool.) s. m., pl. calcani

calcan (arhit.) s. n., pl. calcane

calcan (pește), pl. calcani

calcan (arhitectură), pl. calcane

calcan (calcanuri), s. n. – 1. Scut, pavăză. – 2. Perete fără fereastră. – Var. calcan, s. m. (pește, Rhombus maximus, Rhombus maeoticus). Tc. kalkan (Șeineanu, II, 76; Meyer 169; Ronzevalle 129); cf. ngr. ϰαλϰάνι, bg., alb. kalkan. Sensul 1, care apare de la începutul sec. XVIII (N. Costin), este astăzi înv. Cuvîntul turc are toate sensurile celui rom.

CALCÁN s.m. În general, pește plat din familia scophtalmidae, având conturul corpului aproape rombic, cu ochii asezați pe partea stângă. 1. Calcanul-mare (Scophtalmus sau Rhombus maximus), pescuit în Marea Nordului, Baltică și Mediterană, poate fi lung de 1-3 m și atinge o greutate de 35 kg, cel din Marea Neagră (Scophtalmus maeoticus) de 75-90 cm și 15 kg. 2. Calcanul mic, numit și calcan-neted (Scophtalmus rhombus sau Rhombus laevis) ajunge cel mult la 40 cm lungime și 4 kg greutate, fiind preponderent în Marea Nordului.

CALCAN² (< tc.) s. n. Zid exterior al unei clădiri, în care nu se amenajează nici o deschidere, destinat să fie acoperit de un zid asemănător al clădirii vecine.

CALCAN s. v. pavăză, scut.

CALCAN s. (IHT.) 1. (Scophthalmus maeoticus) (prin Munt.) balâc. 2. calcan-mic (Rhombus laevis) = (reg.) pisi.

calcan s. v. PAVĂZĂ. SCUT.

CALCAN s. (IHT.) 1. (Scophthatmus maeoticus) (prin Munt.) balîc. 2. calcan-mic (Rhombus laevis) = (reg.) pisi.