4 intrări
42 de definiții
din care- explicative (25)
- morfologice (13)
- relaționale (1)
- etimologice (1)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BRIC2 adj. invar., s. n. (Franțuzism) 1. Adj. invar. Cărămiziu. 2. S. n. Culoare bric (1). – Din fr. brique.
BRIC1, bricuri, s. n. Navă cu două catarge, cu pânze pătrate și bompres, uneori și cu motor, folosită în trecut în scopuri militare și comerciale. – Din fr. brick.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bric1 sn [At: I. GHICA, ap. CADE / Pl: ~uri / E: eg brick] Vas cu pânze, cu două (rar, trei) catarge, uneori cu motor auxiliar, care servea altădată ca vas de comerț sau de război, iar astăzi este folosit mai ales ca navă școală pentru elevii de marină.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bric2 [At: DEX2 / E: fr brique] (Frm) 1 ain Cărămiziu. 2 sni Culoare cărămizie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bric2 s.n. (mar.) Navă cu două catarge, cu pînze pătrate și bompres, folosită în trecut în scopuri militare, iar în prezent ca navă-școală. ◊ Bric-goeletă = brigantină. • pl. -uri. /<fr. brick, germ. Brigg engl. brig.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
bric1 adj.invar., s.n. 1 adj.invar. Care este de culoarea cărămizii; cărămiziu. 2 s.n. Culoarea cărămizie. • /<fr. brique.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BRIC1, bricuri, s. n. Navă cu două catarge, cu pânze pătrate și bompres, uneori și cu motor, folosită în trecut în scopuri militare. – Din fr. brick.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BRIC2 adj. invar., s. n. (Franțuzism) 1. Adj. invar. Cărămiziu. 2. S. n. Culoare cărămizie. – Din fr. brique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BRIC, bricuri, s. n. Navă cu pînze (uneori cu motor auxiliar), avînd două catarge și pînze pătrate.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRIC, bricuri, s. n. Navă cu pînze și cu două catarge, uneori și cu motor. – Fr. brick (<engl.).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BRIC s.n. Corabie cu două catarge, echipată cu pînze pătrate și uneori cu motor. ◊ Bric-goeletă = bric al cărui arbore trinchet poartă vele pătrate, iar celălalt arbore vele aurice. [Pl. -curi. / < fr. brick, cf. engl. brig].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BRIC2 adj. inv., s. n. cărămiziu. (< fr. brique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BRIC1 s. n. velier cu două catarge și bompres, folosit în trecut ca navă de luptă, iar astăzi ca navă-școală. (< fr. brick)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BRIC ~uri n. înv. Corabie (militară sau comercială), prevăzută cu două catarge, cu pânze pătrate și, uneori, cu motor. /<fr. brick
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bric n. bastiment cu două catarge. corectat(ă)
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*bric n., pl. urĭ (fr. brik, engl. brig). Un fel de bastiment de războĭ cu doŭă catargurĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRICI, brice, s. n. Instrument de bărbierit, cu lamă de oțel și cu mâner. [Pl. și: briciuri] – Din sl. bricĭ.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
brici sn [At: CORESI, PS. 137 / Pl: ~ice / E: vsl брич] 1 Instrument cu limbă de oțel, foarte ascuțită, cu care se rade barba. 2 (Rar; îc) Buză~ Persoană tăioasă la vorbă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
brici s.n. Instrument din oțel, cu limbă foarte ascuțită și cu mîner, folosit la bărbierit. ◊ Compar. Vîntul, deși se mai potolise, tăia ca briciul (AGÂR.). • pl. -ce. /<sl. veche брнчь <bg. брич.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BRICI, brice, s. n. Instrument de bărbierit, cu lamă de oțel și cu mâner. [Pl. și: briciuri] – Din sl. bricĩ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BRICI, brice, s. n. Instrument cu limbă de oțel, cu tăiș foarte ascuțit, care servește la bărbierit. Gura... zîmbea fără răutate, împresurată de un puf bălan pe care nu-l atinsese încă briciul. SADOVEANU, N. F. 54. ◊ (Metaforic) Frigul se face un brici de oțel. MACEDONSKI, O. 147. Timpul e frumos... adică soarele e splendid, dar vintul brici. ALECSANDRI, S. 154.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRICI, brice, s. n. Instrument de bărbierit, cu limbă de oțel. [Pl. și: briciuri] – Slav (v. sl. bricĩ).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BRICI ~e n. Instrument de bărbierit, având forma unui cuțit cu mâner și cu o lamă de oțel ascuțită. /<sl. briți
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
briciu n. cuțit de ras barba. [Slav. BRIČI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bricĭ n., pl. ce (vsl. bg. bričĭ). Cuțit de ras barba și mustățile. Acest cuțit taĭe ca bricĭu, taĭe foarte bine.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bric2 (culoare) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bric1 adj. invar. (jachete ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bric3 (navă) s. n., pl. bricuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bric1 (culoare) adj. invar.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bric3 (navă) s. n., pl. bricuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bric2 (culoare) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bric (culoare) adj. invar., s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bric (navă) s. n., pl. bricuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
brici2 s. n., pl. brice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+brici1 (fam.) adj. invar., adv. (minte ~, a merge ~) corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
brici s. n., pl. brice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
brici s. n., pl. brice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
brici, pl. brice
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BRIC adj. invar. v. cărămiziu, roșcat, roșiatic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
brici (brice), s. n. – Cuțit de bărbierit. – Mr. briți. Sl. briči (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Lexicon, 44; Cihac, II, 28; DAR; Philippide, II, 701); cf. alb. brisk, tc. biçak (› briceag).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
brici adj. invar., adv. excelent, formidabil.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
lame, brice și carice expr. de toate pentru toți, tot ce vrei și ce nu vrei.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N58) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N60) Surse flexiune: DEX '09 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bricadjectiv invariabil
etimologie:
- brique DEX '09 MDN '00
bric, bricurisubstantiv neutru
bric, bricurisubstantiv neutru
- 1. Navă cu două catarge, cu pânze pătrate și bompres, uneori și cu motor, folosită în trecut în scopuri militare și comerciale. DEX '09 DLRLC DN
- 1.1. Bric-goeletă = bric al cărui arbore trinchet poartă vele pătrate, iar celălalt arbore vele aurice. DN
-
etimologie:
- brick DEX '09 DEX '98 DN
brici, bricesubstantiv neutru
- 1. Instrument de bărbierit, cu lamă de oțel și cu mâner. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Gura... zîmbea fără răutate, împresurată de un puf bălan pe care nu-l atinsese încă briciul. SADOVEANU, N. F. 54. DLRLC
- Frigul se face un brici de oțel. MACEDONSKI, O. 147. DLRLC
- Timpul e frumos... adică soarele e splendid, dar vîntul brici. ALECSANDRI, S. 154. DLRLC
-
etimologie:
- bricĭ DEX '09