3 intrări

school Articole pe această temă:

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOXÉRI s.m.pl. Poreclă dată de europeni chinezilor participanți la răscoala din 1899-1901. [< fr. boxers].

BOXÉRI s. m. pl. poreclă dată de europeni chinezilor participanți la răscoala din 1899-1901. (< fr., engl. boxers)

Boxeri m. pl, nume dat revoluționarilor chinezi cari participară la răsboiul din 1900 în contra trupelor americano-europene.

BÓXER2, boxeri, s. m. Câine de pază înrudit cu dogul și cu buldogul, cu pielea de pe cap cutată. – Din fr., engl. boxer.

BOXÉR1, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul1; pugilist. – Din fr. boxeur.

boxer1 sm [At: DEX2 / Pl: ~i / E: fr boxeur] 1 Sportiv care practică boxul Si: pugilist. 2 (Lpl) Poreclă dată de europeni chinezilor participanți la răscoala din 1899-1901.

BOXÉR, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul; pugilist. – Din fr. boxeur.[1]

  1. Considerăm corecte și formele de feminin (boxeră / boxere), întrucât există probe feminine de box, inclusiv la nivel olimpic. — gall

BOXÉR, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul. – Scris și: (după franțuzește) boxeur (pronunțat boxör).

BOXÉR, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul. – Fr. boxeur (<engl.).

BÓXER2 s.m. Câine de pază puternic, cu pielea de pe cap cutată și părul scurt, aspru, strălucitor. [< fr. boxer].

BOXÉR1 s.m. Sportiv care practică boxul. [< fr. boxeur].

BOXÉR1 s. m. sportiv care practică boxul1 (1). (< fr. boxeur)

BÓXER2 s. m. câine de pază puternic, cu pielea de pe cap cutată și părul scurt, aspru. (< fr. boxer, germ. Boxer)

BOXÉR ~i m. Sportiv care practică boxul; pugilist. /<fr. boxeur


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

boxér1 (sportiv) s. m., pl. boxéri

*bóxer2 (rasă de câini) s. m., pl. bóxeri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

arată toate definițiile

Intrare: boxeri
substantiv masculin (M97)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • boxeri
  • boxerii
genitiv-dativ singular
plural
  • boxeri
  • boxerilor
vocativ singular
plural
Intrare: boxer (câine)
boxer2 (câine) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boxer
  • boxerul
  • boxeru‑
plural
  • boxeri
  • boxerii
genitiv-dativ singular
  • boxer
  • boxerului
plural
  • boxeri
  • boxerilor
vocativ singular
plural
Intrare: boxer (sportiv)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boxer
  • boxerul
  • boxeru‑
plural
  • boxeri
  • boxerii
genitiv-dativ singular
  • boxer
  • boxerului
plural
  • boxeri
  • boxerilor
vocativ singular
  • boxerule
  • boxere
plural
  • boxerilor
  • pronunție: boxör
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boxeur
  • boxeurul
plural
  • boxeuri
  • boxeurii
genitiv-dativ singular
  • boxeur
  • boxeurului
plural
  • boxeuri
  • boxeurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

boxeri

  • 1. Poreclă dată de europeni chinezilor participanți la răscoala din 1899-1901.
    surse: DN

etimologie:

boxer, -ă (sportiv) boxeră boxeur

etimologie:

boxer (câine)

  • 1. Câine de pază înrudit cu dogul și cu buldogul, cu pielea de pe cap cutată.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: