19 definiții pentru boxer (sportiv)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOXER1, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul1; pugilist. – Din fr. boxeur.

boxer1 sm [At: DEX2 / Pl: ~i / E: fr boxeur] 1 Sportiv care practică boxul Si: pugilist. 2 (Lpl) Poreclă dată de europeni chinezilor participanți la răscoala din 1899-1901.

boxer3 s.m. pl. Poreclă dată de europeni chinezilor participanți la răscoala din 1899-1901. • pl. -i. /<fr., engl. boxers.

boxer2 s.m. Rasă de cîini de pază, de origine germană, cu gambele foarte lungi, cu urechile dispuse vertical, cu pielea de pe cap cutată, cu părul scurt, de culoare arămie, aspru și strălucitor; cîine care aparține acestei rase. • pl. -i. /<fr. boxer, germ. Boxer.

boxer1 s.m. (sport) Persoană care practică boxul; pugilist. • pl. -i. /<fr. boxeur.

BOXER, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul; pugilist. – Din fr. boxeur.[1]

  1. Considerăm corecte și formele de feminin (boxeră / boxere), întrucât există probe feminine de box, inclusiv la nivel olimpic. — gall

BOXER, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul. – Scris și: (după franțuzește) boxeur (pronunțat boxör).

BOXER, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul. – Fr. boxeur (<engl.).

BOXER1 s.m. Sportiv care practică boxul. [< fr. boxeur].

BOXER1 s. m. sportiv care practică boxul1 (1). (< fr. boxeur)

BOXER ~i m. Sportiv care practică boxul; pugilist. /<fr. boxeur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

boxer2 (sportiv) s. m., pl. boxeri

boxer1 (sportiv) s. m., pl. boxeri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

boxer cu garda inversă expr. homosexual.

Intrare: boxer (sportiv)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boxer
  • boxerul
  • boxeru‑
plural
  • boxeri
  • boxerii
genitiv-dativ singular
  • boxer
  • boxerului
plural
  • boxeri
  • boxerilor
vocativ singular
  • boxerule
  • boxere
plural
  • boxerilor
  • pronunție: boxör
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boxeur
  • boxeurul
plural
  • boxeuri
  • boxeurii
genitiv-dativ singular
  • boxeur
  • boxeurului
plural
  • boxeuri
  • boxeurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boxer, boxerisubstantiv masculin
boxe, boxeresubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.