3 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

botos, ~oa a [At: COSTINESCU / Pl: ~oși, ~oase / E: bot1 + -os] 1 Care are botul mare sau gros. 2 (Fig) Supărat. 3 (Înv; îe) A rămâne ~ A rămâne cu botul umflat. 4 (Fig) Care este fără rușine Si: îndrăzneț, obraznic.

BOTÓS, -OÁSĂ, botoși, -oase, adj. (Despre oameni) 1. Cu gura mare, în formă de bot (1). 2. Fig. Bosumflat, supărat. 3. Fig. (Fam.) Obraznic, arogant. – Bot + suf. -os.

BOTÓS, -OÁSĂ, botoși, -oase, adj. (Despre oameni) 1. Cu gura mare, în formă de bot (1). 2. Fig. Bosumflat, supărat. 3. Fig. (Fam.) Obraznic, arogant. – Bot + suf. -os.

BOTÓS, -OÁSĂ, botoși, -oase, adj. (Despre oameni) 1. Cu gura mare, în formă de bot. Celălalt... oglindea pe fața-i rînjitoare și boioasă josnicia cea mai murdară. M. I. CARAGIALE, C. 45. 2. Fig. Supărat, bosumflat. Duțu a stat tot timpul mesei botos. C. PETRESCU, A. 450. Dar ce ai, puiule, de ești așa botos? CONTEMPORANUL, VII 114. ◊ Expr. A rămîne botos = a nu reuși într-o acțiune întreprinsă; a rămîne cu buzele umflate. 3. (Familiar) Obraznic, îndrăzneț. Te știu că ești botos! îl repezi preotul. PAS, L. I 14.

BOTÓS, -OÁSĂ, botoși, -oase, adj. (Despre oameni) 1. Cu gura mare în formă de bot (1). 2. Fig. Bosumflat, supărat. 3. Fig. (Fam.) Obraznic. – Din bot + suf. -os.

BOTÓS ~oásă (~óși, ~oáse) depr. 1) (despre persoane) Care are gura mare (ca un bot). 2) Care își manifestă nemulțumirea, bosumflându-se. 3) fig. Care nesocotește buna cuviință, amestecându-se în treburile altora. /bot + suf. ~os

botos a. 1. cu botul gros; 2. fam. obraznic, nerușinat.

botós, -oásă adj. (d. bot). Cu botu proeminent. Fig. Fam. Bosunflat. Obraznic.

botóș sm [At: MARIAN, INS. 400 / V: botâz, botuș / Pl: ~i / E: nct] (Ent; Buc; Trs) Căpușă (Ivodes).

BOȚOS adj. (Mold.) Noduros. Picioare înalte și la genunchi boțoase. CANTEMIR, IST. Etimologie: boț + suf. -os. Vezi și boț, boți. adjectiv corectată

bòtoși m. pl. soiu de opinci. [Ung. BOTOS, încălțăminte de pâslă].

botóș m. (ung. botos, pantof de pîslă). Munt. Dobr. Pantof grosolan de pĭele. – În Suc. bótăș, opincă în formă de papuc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

botós adj. m., pl. botóși; f. botoásă, pl. botoáse

botós adj. m., pl. botóși; f. sg. botoásă, pl. botoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BOTÓS adj. v. arogant, bosumflat, impertinent, insolent, ireverențios, îmbufnat, îndrăzneț, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, nerușinat, obraznic, semeț, sfidător, sfruntat, trufaș, țanțoș.

botos adj. v. AROGANT. BOSUMFLAT. IMPERTINENT. INSOLENT. IREVERENȚIOS. ÎMBUFNAT. ÎNDRĂZNEȚ. NECUVIINCIOS. NEOBRĂZAT. NERESPECTUOS. NERUȘINAT. OBRAZNIC. SEMEȚ. SFIDĂTOR. SFRUNTAT. TRUFAȘ. ȚANȚOȘ.

Botos ≠ voios zâmbăreț


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

botos, -oasă, botoși, -oase s. m., s. f., adj. 1. (persoană) cu buze groase; afectat de prognatism 2. (individ) obraznic, arogant 3. (om) bosumflat

Intrare: botos
botos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • botos
  • botosul
  • botosu‑
  • botoa
  • botoasa
plural
  • botoși
  • botoșii
  • botoase
  • botoasele
genitiv-dativ singular
  • botos
  • botosului
  • botoase
  • botoasei
plural
  • botoși
  • botoșilor
  • botoase
  • botoaselor
vocativ singular
plural
Intrare: botoș
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • botoș
  • botoșul
  • botoșu‑
plural
  • botoși
  • botoșii
genitiv-dativ singular
  • botoș
  • botoșului
plural
  • botoși
  • botoșilor
vocativ singular
plural
Intrare: boțos
boțos
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)