opțiuni
  • info
3 intrări
24 de definiții

Explicative DEX

BONJUR interj., (2) bonjuri, s. m., (3) bonjururi, s. n. 1. Interj. Cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu bună ziua. 2. S. m. (Înv.) Bonjurist. 3. S. n. (Înv.) Haină la modă la mijlocul sec. XIX. – Din fr. bonjour.

bonjur [At: NEGRUZZI, S. III, 58 / Pl: (1-3) -uri, (2) -i / E: fr bonjour] 1 sn (Frm) Cuvânt de salut echivalent cu „bună ziua”. 2 sm (Rar) Bonjurist. 3 sn Haină purtată de bonjuriști.

bonjur interj., s.n. 1 interj. Formă de salut echivalent cu „bună ziua”. 2 s.n. (înv.) Haină la modă purtată de bonjuriști, croită după ultima modă. Un bonjur făcut după jurnal (c. NEGR.). • scris și bonjour. pl. n. -uri. /<fr. bonjour.

*BONJUR (pl. -ururi) l. sn. 1 Bună ziua: și îndată viind unul, îl cinsti cu un ~ (PANN) 2 ‡Haină croită după ultima modă (purtată de bonjuriști): să pui... un ~ făcut după jurnal, ca toată lumea bine educată (NEGR.) 3 👕Scurteicuță, ciupag (purtat de țărance) (MAN.). II. sm. = BONJURIST: Azi ~ii cu lungi plete Fug de fete cucuiete (ALECS.) [fr.].

BONJUR interj. (Franțuzism) Cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu bună ziua. – Din fr. bonjour.

BONJUR1 interj. (Franțuzism folosit din ce în ce mai rar) Bună ziua!

BONJUR2 s. n. (Învechit) Haină la modă pe la jumătatea secolului al XIX-lea (purtată de bonjuriști). În locul nădragilor acelor roși să pui un pantalon elegant, botine de glanț, un bonjur făcut după jurnal, ca toată lumea bine educată. NEGRUZZI, S. III 58.

BONJUR1 interj. (Franțuzism) Bună ziua! – Fr. bonjour.

BONJUR2, bonjururi, s. n. (Înv.) Haină la modă pe la jumătatea secolului al XIX-lea. – Din fr. bonjour.

BONJUR interj. (Franțuzism) Bună ziua! [< fr. bonjour].

BONJUR interj. bună ziua! (< fr. bonjour)

BONJUR interj. Bună ziua! /<fr. bonjour

bonjur n. 1. bună ziua (formulă de salutare): și îndată viind, unul îl cinstește cu bonjur PANN; 2. bonjurist: bonjurii cu lungi plete AL.; 3. haină croită după ultima modă: să pui un bonjur făcut după jurnal NEGR.; 4. numele muntenesc al ciupagului țărancei [= fr. bonjour].

bonjour interj., s.n. v. bonjur.

Ortografice DOOM

bonjur3 (haină) (înv.) s. n., pl. bonjururi

bonjur1 (bonjurist) (înv.) s. m., pl. bonjuri

bonjur2 (fam.) interj. (și: a da ~)

bonjur3 (haină) (înv.) s. n., pl. bonjururi

bonjur1 interj.

bonjur2 (bonjurist) (înv.) s. m., pl. bonjuri

bonjur interj.

bonjur s. n., pl. bonjururi

Etimologice

bonjur (bonjururi), s. n. – 1. Bună ziua; formulă care se folosește încă în saloane și în chip amical. – 2. (Înv.) Costum european. Fr. bonjour. – Der. bonjurist, s. m. (în prima jumătate a sec. XIX, tînăr educat în Franța, cu idei reformiste, franțuzit).

Argou

bonjur, s. n. sg. (intl.) buzunarul din spate al pantalonilor.

Intrare: bonjur (haină)
bonjur3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bonjur
  • bonjurul
  • bonjuru‑
plural
  • bonjururi
  • bonjururile
genitiv-dativ singular
  • bonjur
  • bonjurului
plural
  • bonjururi
  • bonjururilor
vocativ singular —
plural —
bonjour2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bonjour
  • bonjourul
  • bonjouru‑
plural
  • bonjoururi
  • bonjoururile
genitiv-dativ singular
  • bonjour
  • bonjourului
plural
  • bonjoururi
  • bonjoururilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: bonjur (interj.)
bonjur1 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOOM 3
  • bonjur
bonjour1 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • bonjour
Intrare: bonjur (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bonjur
  • bonjurul
  • bonjuru‑
plural
  • bonjuri
  • bonjurii
genitiv-dativ singular
  • bonjur
  • bonjurului
plural
  • bonjuri
  • bonjurilor
vocativ singular
  • bonjurule
  • bonjure
plural
  • bonjurilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bonjur, bonjururisubstantiv neutru

  • 1. învechit Haină la modă la mijlocul secolului XIX. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DLRLC DLRM
    • format_quote În locul nădragilor acelor roși să pui un pantalon elegant, botine de glanț, un bonjur făcut după jurnal, ca toată lumea bine educată. NEGRUZZI, S. III 58. DLRLC
etimologie:

bonjurinterjecție

  • 1. Cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu bună ziua. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX
    • format_quote Și îndată viind unul, îl cinsti cu un bonjur. (PANN) CADE
etimologie:
  • limba franceză bonjour DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX

bonjur, bonjurisubstantiv masculin

  • 1. învechit Bonjurist. DEX '09 MDA2 CADE
    sinonime: bonjurist
    • format_quote Azi bonjurii cu lungi plete Fug de fete cucuiete. (ALECS.) CADE
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „bonjur” (14 clipuri)
Clipul 1 / 14