opțiuni
  • info

5 definiții pentru bonjur (persoană)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BONJUR interj., (2) bonjuri, s. m., (3) bonjururi, s. n. 1. Interj. Cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu bună ziua. 2. S. m. (Înv.) Bonjurist. 3. S. n. (Înv.) Haină la modă la mijlocul sec. XIX. – Din fr. bonjour.

bonjur interj., s.n. 1 interj. Formă de salut echivalent cu „bună ziua”. 2 s.n. (înv.) Haină la modă purtată de bonjuriști, croită după ultima modă. Un bonjur făcut după jurnal (C. NEGR.). • scris și bonjour. pl. n. -uri. /<fr. bonjour.

bonjur n. 1. bună ziua (formulă de salutare): și îndată viind, unul îl cinstește cu bonjur PANN; 2. bonjurist: bonjurii cu lungi plete AL.; 3. haină croită după ultima modă: să pui un bonjur făcut după jurnal NEGR.; 4. numele muntenesc al ciupagului țărancei [= fr. bonjour].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bonjur1 (bonjurist) (înv.) s. m., pl. bonjuri

bonjur2 (bonjurist) (înv.) s. m., pl. bonjuri

Intrare: bonjur (persoană)
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bonjur
  • bonjurul
  • bonjuru‑
plural
  • bonjuri
  • bonjurii
genitiv-dativ singular
  • bonjur
  • bonjurului
plural
  • bonjuri
  • bonjurilor
vocativ singular
  • bonjurule
  • bonjure
plural
  • bonjurilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bonjur, bonjurisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.