3 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bántă sf [At: PANN, ap. HEM. 2467 / V: (reg) bean- / Pl: benți, bente / E: rs бант(a)] 1 Bandă2 (1). 2-3 Fâșie de pânză cusută (în locul gulerului sau) ca manșetă la cămașă. 4 (Înv) Bandă2 (3). 5 (Înv) Șină de metal cu care se strâng baloturile de mărfuri pentru expediere. 6 (Reg; îf beantă) Balama (la ușă). 7 (îrg; lpl) Cătușe.

peantă[1] sf vz bantă

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

BÁNTĂ, benți, s. f. 1. Bandă2 (1) ♦ Fâșie de pânză cusută pe marginea gulerului și a mânecilor cămășii. 2. (Înv.; la pl.) Cătușe, obezi. [Pl. și: bente] – Din rus. bant(a).

BÁNTĂ, benți, s. f. 1. Bandă2 (1). ♦ Fâșie de pânză cusută pe marginea gulerului și a mânecilor cămășii. 2. (Înv.; la pl.) Cătușe, obezi. [Pl. și: bente] – Din rus. bant(a).

BÁNTĂ2, benți și bente, s. f. 1. Bandă2 (1). Lecția îi va ieși din gură ca scrisă pe o bantă de hîrtie. VLAHUȚĂ, la TDRG. Pe mijlocul acestor tinichele [mașina] are cîte o bantă de metal. ALEXANDRESCU, la TDRG. 2. Fîșiuță de pînză cusută pe marginea gulerului și mînecilor cămășii, servind pe alocuri, la țară, de guler și de manșetă. Cîntărețul se făcu negru-verde și răspunse, încheindu-și banta de la mîna dreaptă... DELAVRANCEA, V. V. 23. 3. (La pl.; învechit) Cătușe, fiare, obezi. De ce nu l-a prins viu, Să-l lege, să-l puie-n bente și să-l ducă la zapciu? PANN, la HEM.

BÁNTĂ, benți, s. f. 1. Bandă2 (1). 2. Fâșie de pânză cusută pe marginea gulerului și mânecilor cămășii; p. ext. guler; manșetă. 3. (Înv.; la pl.) Cătușe, obezi. [Pl. și: bente] – Rus bant(a).

BÁNTĂ benți f. 1) v. BANDĂ2. 2) (în portul popular) Fâșie de pânză, cusută pe marginea gulerului și a mânecii cămășii. [Pl. și bente] /<rus. bant[a]

bantă f. 1. (pl. benți) marginea de sus la o cămașă sau rochie; 2. cearcăn ce împresoară și mărginește piepții sau mânecile unei cămăși; 3. (pl. bente) fiare, lanțuri: să-l puie în bente și să-l ducă la zapciu PANN. [Sas. BANT = nemț. BAND].

bántă f., pl. bente și bențĭ (rut. pol. bant, sas. bant, germ. band. V. bandă și pantă). Bandă, fășie la mînecă, la marginea haĭneĭ. Vechĭ. Lanțurĭ, cătușĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bénte (cătușe, obezi) (înv., rar) s. f. pl.

bénte (cătușe, obezi) s. f. pl.

bántă s.f., g.-d. art. bénții; pl. benți / bénte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BÉNTE s. pl. v. cătușe, fiare.

bente s. pl. v. CĂTUȘE. FIARE.

BÁNTĂ s. 1. v. bandă. 2. bată.

BANTĂ s. 1. bandă, fîșie, ștraif. (~ la o mînecă.) 2. bată. (~ la o cămașă.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bántă (bénți), s. f. – Laț, fîșie, bridă, lanț. Dim. bendiță, bentiță, s. f. (dim. de la bantă). Rus. bant, pol. bant, din germ. Band (DAR), cf. bandă. Se confundă uneori acest ultim cuvînt: o bantă de hîrtie (Vlahuță), în loc de o bandă de hîrtie.

arată toate definițiile

Intrare: bente
substantiv feminin (F168)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • bente
  • bentele
genitiv-dativ singular
plural
  • bente
  • bentelor
vocativ singular
plural
Intrare: bantă
bantă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bantă
  • banta
plural
  • benți
  • bențile
genitiv-dativ singular
  • benți
  • benții
plural
  • benți
  • benților
vocativ singular
plural
bantă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F17)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bantă
  • banta
plural
  • bente
  • bentele
genitiv-dativ singular
  • bente
  • bentei
plural
  • bente
  • bentelor
vocativ singular
plural
Intrare: Bențe
Bențe nume propriu
nume propriu (I3)
  • Bențe

bantă

  • 1. Bandă.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: bandă (fâșie) diminutive: bentiță 2 exemple
    exemple
    • Lecția îi va ieși din gură ca scrisă pe o bantă de hîrtie. VLAHUȚĂ, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • Pe mijlocul acestor tinichele [mașina] are cîte o bantă de metal. ALEXANDRESCU, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Fâșie de pânză cusută pe marginea gulerului și a mânecilor cămășii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cîntărețul se făcu negru-verde și răspunse, încheindu-și banta de la mîna dreaptă... DELAVRANCEA, V. V. 23.
        surse: DLRLC
  • 2. învechit (la) plural Cătușe, obezi, fiare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • De ce nu l-a prins viu, Să-l lege, să-l puie-n bente și să-l ducă la zapciu? PANN, la HEM.
      surse: DLRLC

etimologie: