6 intrări
55 de definiții

Explicative DEX

BARACĂ, barăci, s. f. Construcție provizorie de scânduri, panouri, folosită ca locuință, magazie, prăvălie etc. [Pl. și: bărăci. – Var.: (reg.) baratcă s. f.] – Din fr. baraque.

BARATCĂ s. f. v. baracă.

BARATCĂ s. f. v. baracă.

BARATCĂ s. f. v. baracă.

BARATCĂ s. f. v. baracă.

BURACĂ, burăci, s. f. (Reg.) Negură groasă, deasă. – Cf. bură.

BURACĂ, burăci, s. f. (Reg.) Negură groasă, deasă. – Cf. bură.

barac, ~ă smf [At: H II, 289 / V: bă~, ~ă smf / Pl: ~aci, ~ace / E: tc baraq] 1 (Reg) Câine cu blană și mustăți mari, stufoase. 2 Copoi.

baracă sf [At: NEGRUZZI, S. I, 70 / V: (reg) ~ancă, ~atcă / Pl: ~răci, (iuz) ~ace / E: fr baraque, it baracca] 1-3 Construcție provizorie de scânduri care poate servi (ca locuință sau) magazie (ori prăvălie). 4 (Reg) Casă de vară construită în grădină Cf chioșc. 5 (Înv) Odăiță mobilă (pe roți) de scânduri, care servea ca bucătărie pentru negustorii și artiștii din bâlciuri, pentru aprovizionarea trupelor pe front etc. corectat(ă)

barancă2 sf vz baracă

baratcă sf vz baracă

barâcă sf vz băracă1 modificată

barice sf vz bărâce corectat(ă)

bărac, ~ă smf vz barac

băracă2[1] sf vz buracă

  1. Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall

băracă1 sf [At: CHEST. II, 463/72 / V: ~râ~[1], bârâ~, barâ~ / Pl: ~răci / E: bară2 + -ac] (Reg) 1 Bărăcie (1). 2 Fântână făcută într-un loc smârcos.

  1. Variantă care nu figurează ca intrare principală. — gall

bărâcă sf vz baracă1[1]

  1. Trimitere neclară, baracă nu are decât o intrare (unde nu figurează acest sinonim). — gall

bărâce sf [At: REV. CRIT. III, 87 / V: barice / Pl: ~âci / E: ns cf bărăcie] (Reg) 1 Mic pârâiaș curgător. 2 Un fel de fântână.

bărica v vz bârâca

bârâca [At: PONTBRIANT, D. / V: (reg) băr~[1], bărica / Pzi: ~râc / E: aburca] 1 vr (Îrg) A se cățăra (mai ales într-un arbore). 2 vt (Reg) A ajuta pe cineva să se urce într-un arbore. corectat(ă)

  1. Varianta bărâca nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

bârâcă sf vz băracă1 modificată

buracă sf [At: CIHAC II, 34 / Pl: ? / E: bură1 + -acă] 1-2 (Îvr) Bură2 (1) (mică). 3 (Reg) Negură groasă, deasă.

barác, -ă s.m., s.f. (zool.; reg.) 1 Cîine cu blană și mustăți mari. 2 Copoi. • pl. -ci, -ce. și bărác, -ă s.m., s.f. /<tc. baraq.

barácă s.f. 1 Construcție provizorie din scînduri, din panouri demontabile sau din zidărie, care poate servi ca locuință, birou, depozit etc. Barăcile circului erau așezate în cerc. 2 (reg.) Casă de vară, construită în grădină. 3 Construcție din scînduri, mobilă (pe roți), care servea ca bucătărie pentru negustorii și artiștii din bîlciuri, pentru aprovizionarea trupelor pe front etc. • pl. -ăci. și (reg.) barátcă s.f. /<fr. baraque, it. baracca, ngr. βαραcα.

barátcă s.f. v. baracă.

bărác, -ă s.m., s.f. v. barac.

buracă s.f. (reg.) Negură groasă, deasă; ceață. • /<fr. bourrer.

*BARACĂ, Mold. Maram. BARATCĂ (pl. -ce, -ci) sf. Căsuță de scînduri, colibă, magherniță (🖼 357): acum vede cineva în locul baracelor niște căsuțe (NEGR.); o baratcă de scînduri lega sufrageria de sus cu cea de jos (D.-ZAMF.) [fr. baraque].

*BARATCĂ 👉 BARACĂ.

❍BĂRACĂ (pl. -ace) sf. Trans. (BUD.) (VIC.) 🌦 Negură, ceață groasă.

BÎRÎCA (-îc) vb. refl. Trans. Olten. = BURICA: pe cîte un vîrf de stîncă unde numai caprele se bîrîcă (FR.-CDR.).

❍BURACĂ sf. Băn. Trans. 🌦 Negură, ceață deasă. [bură2].

BARACĂ, barăci, s. f. Construcție provizorie de scânduri care poate servi ca locuință, magazie, prăvălie etc. [Pl. și: bărăci. - Var.: (reg.) baratcă s. f.] – Din fr. baraque.

BARACĂ, barăci, s. f. Construcție provizorie de scînduri în formă de casă (uneori așezată pe roate), servind ca locuință, magazie, prăvălie etc. Barăci mari de scînduri de brad albe, înmiresmate de rășini, adăposteau tot felul de motoare, cazane, țevi. GALAN, Z. R. 370. Toți trag cu ochiul spre baraca pe patru roți unde se află putina cu castraveți murați. CAMILAR, N. I 313. Barăcile cu tot felul de minunății ca la Moși... rămăsese în umbră. PAS, Z. I 228. – Pl. și: bărăci (GALAN, Z. R. 392). – Variantă: (regional) barătcă (SADOVEANU, O. I 386, D. ZAMFIRESCU, R. 190) s. f.

BARACĂ, barăci, s. f. Construcție provizorie de scînduri, servind ca locuință, magazie, prăvălie etc. [Var.: (reg.) baratcă s. f.] – Fr. baraque.

BURACĂ, burăci, s. f. (Reg.) Negură groasă, deasă. – Din bură + suf. -acă.

BARACĂ s.f. Construcție provizorie de scînduri, servind ca locuință, magazie etc. [Pl. barăci, bărăci. / < fr. baraque, cf. it. baracca].

BARACĂ s. f. construcție provizorie de scânduri servind ca locuință, magazie etc. (< fr. baraque, it. baracca, sp. barraca)

baracă-dormitor s. f. Baracă ce servește drept dormitor ◊ „Din plăcile aglomerate se vor face și cabane turistice, barăci-dormitor în pădure, solarii etc.” Sc. 14 VIII 62 p. 3. ◊ „Asediind barăcile-dormitor din localitate, forțele de ordine au arestat 22 de persoane, conducându-le spre o destinație necunoscută în vederea expulzării.” Sc. 1 VI 77 p. 4 (din baracă + dormitor)

BARACĂ ~ăci f. Construcție provizorie (din scânduri, blocuri demontabile etc.) care se folosește ca locuință provizorie, magazie, depozit de materiale etc. [G.-D. barăcii] /<fr. baraque

baracă f. 1. colibă de scânduri ce-și fac soldații în campanie; 2. prăvălioară de scânduri; 3. fam. casă proastă sau rău zidită (= fr. barâque).

barác m. (turc. barak). Vechĭ. Un fel de cîne de vînat cu păru lung. V. brac 3.

*barácă f., pl. e și bărăcĭ (fr. baraque, d. it. baracca). Gașcă, prăvălioară de scînduri saŭ și de alt material. Fig. Casă proastă. În Mold. vulg. baratcă, pl. e și bărătci. V. magherniță, șandrama.

burácă f., pl. e și ăcĭ (cp. cu burhaĭ). Trans. (GrS. 1937, 185). Ceață.

Ortografice DOOM

baracă s. f., g.-d. art. barăcii; pl. barăci

buracă (reg.) s. f., g.-d. art. burăcii; pl. burăci

baracă s. f., g.-d. art. barăcii; pl. barăci

buracă (reg.) s. f., g.-d. art. burăcii; pl. burăci

baracă s. f., g.-d. art. barăcii; pl. barăci

buracă s. f., g.-d. art. burăcii; pl. burăci

baracă, pl. barăci

baracă, barăci.

Etimologice

barac (-că), adj. – Rasă de cîine cu păr mult, originară din Asia. Tc. barak (Hasdeu 2481).

Argou

a rupe baraca expr. (adol.) a se distra, a se simți bine.

Sinonime

BARACĂ s. (Mold.) gașcă. (O ~ de scânduri pe un șantier.)

BURACĂ s. v. ceață, negură, pâclă.

BARACĂ s. (Mold.) gașcă. (O ~ de scînduri pe un șantier.)

buracă s. v. CEAȚĂ. NEGURĂ. PÎCLĂ.

Arhaisme și regionalisme

barac, -ă, baraci, -e, adj. (reg.; despre câini) flocos, cu păr și mustăți mari

Intrare: barac
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barac
  • baracul
  • baracu‑
plural
  • baraci
  • baracii
genitiv-dativ singular
  • barac
  • baracului
plural
  • baraci
  • baracilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărac
  • băracul
plural
  • băraci
  • băracii
genitiv-dativ singular
  • bărac
  • băracului
plural
  • băraci
  • băracilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: baracă (constr.)
baracă1 (pl. ba-) substantiv feminin
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baracă
  • baraca
plural
  • barăci
  • barăcile
genitiv-dativ singular
  • barăci
  • barăcii
plural
  • barăci
  • barăcilor
vocativ singular —
plural —
baracă2 (pl. bă-) substantiv feminin
substantiv feminin (F82)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baracă
  • baraca
plural
  • bărăci
  • bărăcile
genitiv-dativ singular
  • bărăci
  • bărăcii
plural
  • bărăci
  • bărăcilor
vocativ singular —
plural —
barancă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barancă
  • baranca
plural
  • barănci
  • barăncile
genitiv-dativ singular
  • barănci
  • barăncii
plural
  • barănci
  • barăncilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F82)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baratcă
  • baratca
plural
  • bărătci
  • bărătcile
genitiv-dativ singular
  • bărătci
  • bărătcii
plural
  • bărătci
  • bărătcilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: băracă
băracă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băracă
  • băraca
plural
  • bărăci
  • bărăcile
genitiv-dativ singular
  • bărăci
  • bărăcii
plural
  • bărăci
  • bărăcilor
vocativ singular —
plural —
băracă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băracă
  • băraca
plural
  • bărace
  • băracele
genitiv-dativ singular
  • bărace
  • băracei
plural
  • bărace
  • băracelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barâcă
  • barâca
plural
  • barâci
  • barâcile
genitiv-dativ singular
  • barâci
  • barâcii
plural
  • barâci
  • barâcilor
vocativ singular —
plural —
bârâcă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bârâcă
  • bârâca
plural
  • bârâci
  • bârâcile
genitiv-dativ singular
  • bârâci
  • bârâcii
plural
  • bârâci
  • bârâcilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: bărâce
substantiv feminin (F122)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărâce
  • bărâcea
plural
  • bărâci
  • bărâcile
genitiv-dativ singular
  • bărâci
  • bărâcii
plural
  • bărâci
  • bărâcilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F122)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barice
  • baricea
plural
  • barici
  • baricile
genitiv-dativ singular
  • barici
  • baricii
plural
  • barici
  • baricilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: bârâca
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bârâca
  • bârâcare
  • bârâcat
  • bârâcatu‑
  • bârâcând
  • bârâcându‑
singular plural
  • bârâcă
  • bârâcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bârâc
(să)
  • bârâc
  • bârâcam
  • bârâcai
  • bârâcasem
a II-a (tu)
  • bârâci
(să)
  • bârâci
  • bârâcai
  • bârâcași
  • bârâcaseși
a III-a (el, ea)
  • bârâcă
(să)
  • bârâce
  • bârâca
  • bârâcă
  • bârâcase
plural I (noi)
  • bârâcăm
(să)
  • bârâcăm
  • bârâcam
  • bârâcarăm
  • bârâcaserăm
  • bârâcasem
a II-a (voi)
  • bârâcați
(să)
  • bârâcați
  • bârâcați
  • bârâcarăți
  • bârâcaserăți
  • bârâcaseți
a III-a (ei, ele)
  • bârâcă
(să)
  • bârâce
  • bârâcau
  • bârâcară
  • bârâcaseră
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bărica
  • băricare
  • băricat
  • băricatu‑
  • băricând
  • băricându‑
singular plural
  • bărică
  • băricați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băric
(să)
  • băric
  • băricam
  • băricai
  • băricasem
a II-a (tu)
  • bărici
(să)
  • bărici
  • băricai
  • băricași
  • băricaseși
a III-a (el, ea)
  • bărică
(să)
  • bărice
  • bărica
  • bărică
  • băricase
plural I (noi)
  • băricăm
(să)
  • băricăm
  • băricam
  • băricarăm
  • băricaserăm
  • băricasem
a II-a (voi)
  • băricați
(să)
  • băricați
  • băricați
  • băricarăți
  • băricaserăți
  • băricaseți
a III-a (ei, ele)
  • bărică
(să)
  • bărice
  • băricau
  • băricară
  • băricaseră
Intrare: buracă
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buracă
  • buraca
plural
  • burăci
  • burăcile
genitiv-dativ singular
  • burăci
  • burăcii
plural
  • burăci
  • burăcilor
vocativ singular —
plural —
băracă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băracă
  • băraca
plural
  • bărăci
  • bărăcile
genitiv-dativ singular
  • bărăci
  • bărăcii
plural
  • bărăci
  • bărăcilor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

baracă, barăcisubstantiv feminin

  • 1. Construcție provizorie de scânduri, panouri, folosită ca locuință, magazie, prăvălie etc. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX
    sinonime: gașcă
    • format_quote Barăci mari de scînduri de brad albe, înmiresmate de rășini, adăposteau tot felul de motoare, cazane, țevi. GALAN, Z. R. 370. DLRLC
    • format_quote Toți trag cu ochiul spre baraca pe patru roți unde se află putina cu castraveți murați. CAMILAR, N. I 313. DLRLC
    • format_quote Barăcile cu tot felul de minunății ca la Moși... rămăsese în umbră. PAS, Z. I 228. DLRLC
    • format_quote Barăcile circului erau așezate în cerc. DEXI
    • format_quote Acum vede cineva în locul baracelor niște căsuțe. (NEGR.) CADE
    • format_quote O baratcă de scînduri lega sufrageria de sus cu cea de jos. (D.-ZAMF.) CADE
    • 1.1. Baracă-dormitor = baracă ce servește drept dormitor. DCR2
      • format_quote Din plăcile aglomerate se vor face și cabane turistice, barăci-dormitor în pădure, solarii etc. Sc. 14 VIII 62 p. 3. DCR2
      • format_quote Asediind barăcile-dormitor din localitate, forțele de ordine au arestat 22 de persoane, conducându-le spre o destinație necunoscută în vederea expulzării. Sc. 1 VI 77 p. 4. DCR2
  • 2. regional Casă de vară construită în grădină. MDA2 DEXI
  • 3. învechit Odăiță mobilă (pe roți) de scânduri, care servea ca bucătărie pentru negustorii și artiștii din bâlciuri, pentru aprovizionarea trupelor pe front etc. MDA2 DEXI
etimologie:

barac, baraciadjectiv, substantiv masculin
baracă, baracesubstantiv feminin

  • 1. regional Câine cu blană și mustăți mari, stufoase. MDA2 DEXI
  • 2. Copoi. MDA2 DEXI
    sinonime: copoi
etimologie:

băracă, bărăcisubstantiv feminin

regional
  • 1. Bărăcie. MDA2
    sinonime: bărăcie
  • 2. Fântână făcută într-un loc smârcos. MDA2
  • 3. Negură, ceață groasă. CADE
    sinonime: negură
etimologie:
  • bară + -ac MDA2

bărâce, bărâcisubstantiv feminin

regional
  • 1. Mic pârâiaș curgător. MDA2
  • 2. Un fel de fântână. MDA2
etimologie:

bârâca, bârâcverb

  • 1. reflexiv învechit regional A se cățăra (mai ales într-un arbore). MDA2 CADE
    sinonime: burica
    • format_quote Pe cîte un vîrf de stîncă unde numai caprele se bîrîcă. (FR.-CDR.) CADE
  • 2. tranzitiv regional A ajuta pe cineva să se urce într-un arbore. MDA2
etimologie:
  • aburca MDA2

buracă, burăcisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.