opțiuni
  • info

3 intrări

26 de definiții

din care

Explicative DEX

BABAN, -Ă, babani, -e, adj. (Fam.) Mare, de dimensiuni apreciabile, dolofan. A prins o știucă babană. – Et. nec.

baban, ~ă [At: DAMÉ, T. 68 / V: băb~ / Pl: ~i, ~e / E: nct ] 1 sf Oaie bătrână (și știrbă) Si: botoașă, botoșană.[1] 2 sf (Prt) Babă (32). 3 sf (Reg) Parte a cuptorului unde se fierbe zerul și jintuiala Si: botcană.[2] 4 sf (Reg; lpl) Lațuri cu care își încheie țăranii pieptarele. 5 a (Pop) Bătrân. 6 a (Pop) Mare. 7 a (Pop) Dolofan.

  1. Sinonim fără definiție în dicționare. — gall
  2. Sinonim fără definiție în dicționare. — gall

băban, ~ă a vz baban

băbană sf vz babană

boban, ~ă a vz băban

babán, -ă adj., s.f. I adj. 1 (arg., fam.; despre ființe) Care este mare, voinic. ◆ (despre capturi vînătorești, pescărești etc.) Care are dimensiuni apreciabile. A prins o știucă babană. ◇ (despre porții de mîncare) A mîncat o friptură babană. ◇ (despre obiecte) Și-a cumpărat un televizor baban. ◆ Care este dolofan. 2 (despre oameni) Care este bătrîn (gras, bogat). Tinerica și-a găsit un soț baban. II s.f. 1 (pop.) Oaie bătrînă, știrbă. 2 (pop.; peior.) Babă. 3 (reg.; la cuptoare) Parte unde se fierbe zerul și jintuiala. 4 (reg.; la pl.) Lațuri cu care își încheie țăranii pieptarele. • pl. -i, -e. și băbán, -ă adj., băbánă s.f. / babă + -an.

băbán, -ă adj. v. baban.

băbánă s.f. v. babană.

❍BĂBANĂ, ❍BABANĂ (pl. -ne) sf. Oaie bătrînă care nu mai are dinți și nu mai fată: Avea turma ’ntreagă: Două oi! o laie și-o băbană neagră (SPER.) [babă].

BABAN, -Ă, babani, -e, adj. (Arg. și fam.) Mare, de dimensiuni apreciabile, dolofan. A prins o știucă babană. – Et. nec.

BABAN, -Ă, babani, -e, adj. (Pop.) Mare, voinic. Găină babană. ♦ (Substantivat, f.) Oaie bătrînă fără dinți. – Din babă + suf. -an.

babană f. oaie bătrână, știrbă.

babánă f., pl. e (îld. băbană, d. babă. D. rom. vine bg. babana). Est. oaĭe bătrînă.

băbánă V. babană.

Ortografice DOOM

baban (arg., fam.) adj. m., pl. babani; f. babană, pl. babane

babană (reg.) s. f., g.-d. art. babanei; pl. babane

baban (fam.) adj. m., pl. babani; f. babană, pl. babane

babană (păop., reg.) s. f., g.-d. art. babanei; pl. babane

baban adj. m., pl. babani; adj. f., s. f. sg. babană, pl. babane

Etimologice

babană (-ne), s. f. – Oaie stearpă. – Var. băbană. Bg. babana (DAR).

Enciclopedice

BĂBANA, com. în jud. Argeș; 3.009 loc. (1991).

LACUL LUI BABAN v. Gura Caliței.

Argou

baban, -ă, babani, -e adj. mare; imens, uriaș

Sinonime

BABANĂ s. (reg.) botoașă, (prin Mold.) boancă, hârștioagă. (Oaia bătrână fără dinți se numește ~.)

*BABANĂ s. (reg.) botoașă, (prin Mold.) boancă, hîrștioagă. (Oaia bătrînă fără dinți se numește ~.)

Regionalisme / arhaisme

băban, s.m.f., adj. v. băbean.

Intrare: baban
baban adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baban
  • babanul
  • babanu‑
  • babană
  • babana
plural
  • babani
  • babanii
  • babane
  • babanele
genitiv-dativ singular
  • baban
  • babanului
  • babane
  • babanei
plural
  • babani
  • babanilor
  • babane
  • babanelor
vocativ singular — —
plural — —
băban adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băban
  • băbanul
  • băbană
  • băbana
plural
  • băbani
  • băbanii
  • băbane
  • băbanele
genitiv-dativ singular
  • băban
  • băbanului
  • băbane
  • băbanei
plural
  • băbani
  • băbanilor
  • băbane
  • băbanelor
vocativ singular — —
plural — —
boban adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boban
  • bobanul
  • bobană
  • bobana
plural
  • bobani
  • bobanii
  • bobane
  • bobanele
genitiv-dativ singular
  • boban
  • bobanului
  • bobane
  • bobanei
plural
  • bobani
  • bobanilor
  • bobane
  • bobanelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: babană
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • babană
  • babana
plural
  • babane
  • babanele
genitiv-dativ singular
  • babane
  • babanei
plural
  • babane
  • babanelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băbană
  • băbana
plural
  • băbane
  • băbanele
genitiv-dativ singular
  • băbane
  • băbanei
plural
  • băbane
  • băbanelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: Băbana
substantiv feminin (F159)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Băbana
  • Băbana
plural — —
genitiv-dativ singular
  • Băbane
  • Băbanei
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

baban, babanăadjectiv

  • 1. familiar De dimensiuni apreciabile. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM
    sinonime: dolofan imens mare uriaș voinic
    • format_quote A prins o știucă babană. A mâncat o friptură babană. Și-a cumpărat un televizor baban. DEX '09 DEXI DEX '98
  • 2. popular Bătrân. MDA2 DEXI
    sinonime: bătrân
    • format_quote Tinerica și-a găsit un soț baban. DEXI
etimologie:

babană, babanesubstantiv feminin

  • 1. Oaie bătrână (și știrbă). MDA2 DEXI CADE DLRM
    sinonime: botoașă
    • format_quote Avea turma ’ntreagă: Două oi! o laie și-o băbană neagră. (SPER.) CADE
  • 2. peiorativ Babă. MDA2 DEXI
    sinonime: babă
  • 3. regional Parte a cuptorului unde se fierbe zerul și jintuiala. MDA2 DEXI
  • 4. regional (la) plural Lațuri cu care își încheie țăranii pieptarele. MDA2 DEXI
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.