babán, -ă adj., s.f. I adj. 1 (arg., fam.; despre ființe) Care este mare, voinic. ◆ (despre capturi vînătorești, pescărești etc.) Care are dimensiuni apreciabile. A prins o știucă babană. ◇ (despre porții de mîncare) A mîncat o friptură babană. ◇ (despre obiecte) Și-a cumpărat un televizor baban. ◆ Care este dolofan. 2 (despre oameni) Care este bătrîn (gras, bogat). Tinerica și-a găsit un soț baban. II s.f. 1 (pop.) Oaie bătrînă, știrbă. 2 (pop.; peior.) Babă. 3 (reg.; la cuptoare) Parte unde se fierbe zerul și jintuiala. 4 (reg.; la pl.) Lațuri cu care își încheie țăranii pieptarele. • pl. -i, -e. și băbán, -ă adj., băbánă s.f. / babă + -an.