3 intrări

32 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bătătorit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: bătători] 1-2 Bătătorire (1-2).

bătătorit2, ~ă a [At: ȘEZ. III, 150 / Pl: ~iți, ~e / E: bătători] 1 (D. pământ, drum etc.) Tasat2. 2 (D. palme sau tălpi) Care au bătături.

BĂTĂTORÍT2, -Ă, bătătoriți, -te, adj. 1. (Despre terenuri) Care a devenit tare și neted; bătut2, bătucit, tasat. 2. (Despre palme sau mâini) Cu bătături (2). – V. bătători.

BĂTĂTORÍT1 s. n. Faptul de a (se) bătători.V. bătători.

BĂTĂTORÍT2, -Ă, bătătoriți, -te, adj. 1. (Despre un teren) Care a devenit tare și neted; bătut2, bătucit, tasat. 2. (Despre palme sau mâini) Cu bătături (2). – V. bătători.

BĂTĂTORÍT1 s. n. Faptul de a bătători.V. bătători.

BĂTĂTORÍT1 s. n. Faptul de a bătători (1). Pentru bătătoritul șoselei este nevoie de un tăvălug greu de fier.

BĂTĂTORÍT2, -Ă, bătătoriți, -te, adj. 1. (Despre un teren) Bătut, bătucit. Poteca trecea drept prin mijlocul acestei frumuseți de verdeață și florile creșteau pe de margine încît atîrnau chiar pe locul bătătorit. POPESCU, B. II 19. Cînd vrei să sameni bob, linte ori mazăre, să nu le pui pe loc bătătorit. ȘEZ. III 150. 2. (Despre palme sau mîini) Cu pielea îngroșată, cu bătături. Arăta să fie lucrător după îmbrăcăminte... după mîinile negricioase, bătătorite. PAS, L. I 142. Dar de palme bătătorite ce zici? SADOVEANU, O. VII 297.

BĂTĂTORÍT2, -Ă, bătătoriți, -te, adj. 1. (Despre un teren) Bătut, bătucit. 2. (Despre palme sau mâini) Cu bătături. – V. bătători.

BĂTĂTORÍT1 s. n. Faptul de a bătători.

bătătorí [At: I. IONESCU, C. 59/8 / V: -turi / Pzi: ~resc / E: bătătură] 1 vt A tasa un teren (drum, arie, curte etc.) Si: a bătuci. 2 vr A face bătături (6).

bătătúră1 sn vz bătătorit1

bătătúră2, ~ă a vz bătătorit2

bătături v vz bătători

BĂTĂTORÍ, bătătoresc, vb. IV. 1. Tranz. A tasa un teren; a bătuci. 2. Refl. A face bătături (2). [Var.: bătăturí vb. IV] – Din bătătură.

BĂTĂTORÍ, bătătoresc, vb. IV. 1. Tranz. A tasa un teren; a bătuci. 2. Refl. A face bătături (2). [Var.: bătăturí vb. IV] – Din bătătură.

BĂTĂTURÍ vb. IV v. bătătorí.

BĂTĂTURÍ vb. IV v. bătători.

BĂTĂTORÍ, bătătoresc, vb. IV. 1. Tranz. A bate un teren (drum, arie, curte etc.) spre a-l face tare și neted; a bătuci. Bătătorea cu tăvălugul pămîntul răscolit. 2. Refl. A se umple de batături. I s-au bătătorit mîinile.

BĂTĂTORÍ, bătătoresc, vb. IV. Tranz. A bate un teren spre a-l face tare și neted; a bătuci. ♦ Refl. A se umple de bătături (2). – Din bătătură.

A SE BĂTĂTORÍ se ~éște intranz. (despre pielea oamenilor și a animalelor) A se îngroșa întărindu-se sub acțiunea unor factori externi nocivi; a face bătături; a se bătuci. /Din bătătură

arată toate definițiile

Intrare: bătătorit (adj.)
bătătorit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătătorit
  • bătătoritul
  • bătătoritu‑
  • bătători
  • bătătorita
plural
  • bătătoriți
  • bătătoriții
  • bătătorite
  • bătătoritele
genitiv-dativ singular
  • bătătorit
  • bătătoritului
  • bătătorite
  • bătătoritei
plural
  • bătătoriți
  • bătătoriților
  • bătătorite
  • bătătoritelor
vocativ singular
plural
Intrare: bătătorit (s.n.)
bătătorit2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătătorit
  • bătătoritul
  • bătătoritu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bătătorit
  • bătătoritului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bătători
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bătători
  • bătătorire
  • bătătorit
  • bătătoritu‑
  • bătătorind
  • bătătorindu‑
singular plural
  • bătătorește
  • bătătoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bătătoresc
(să)
  • bătătoresc
  • bătătoream
  • bătătorii
  • bătătorisem
a II-a (tu)
  • bătătorești
(să)
  • bătătorești
  • bătătoreai
  • bătătoriși
  • bătătoriseși
a III-a (el, ea)
  • bătătorește
(să)
  • bătătorească
  • bătătorea
  • bătători
  • bătătorise
plural I (noi)
  • bătătorim
(să)
  • bătătorim
  • bătătoream
  • bătătorirăm
  • bătătoriserăm
  • bătătorisem
a II-a (voi)
  • bătătoriți
(să)
  • bătătoriți
  • bătătoreați
  • bătătorirăți
  • bătătoriserăți
  • bătătoriseți
a III-a (ei, ele)
  • bătătoresc
(să)
  • bătătorească
  • bătătoreau
  • bătători
  • bătătoriseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bătături
  • bătăturire
  • bătăturit
  • bătăturitu‑
  • bătăturind
  • bătăturindu‑
singular plural
  • bătăturește
  • bătăturiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bătăturesc
(să)
  • bătăturesc
  • bătătuream
  • bătăturii
  • bătăturisem
a II-a (tu)
  • bătăturești
(să)
  • bătăturești
  • bătătureai
  • bătăturiși
  • bătăturiseși
a III-a (el, ea)
  • bătăturește
(să)
  • bătăturească
  • bătăturea
  • bătături
  • bătăturise
plural I (noi)
  • bătăturim
(să)
  • bătăturim
  • bătătuream
  • bătăturirăm
  • bătăturiserăm
  • bătăturisem
a II-a (voi)
  • bătăturiți
(să)
  • bătăturiți
  • bătătureați
  • bătăturirăți
  • bătăturiserăți
  • bătăturiseți
a III-a (ei, ele)
  • bătăturesc
(să)
  • bătăturească
  • bătătureau
  • bătături
  • bătăturiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bătătorit (adj.)

etimologie:

  • vezi bătători
    surse: DEX '09 DLRM

bătătorit (s.n.)

  • 1. Faptul de a (se) bătători.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Pentru bătătoritul șoselei este nevoie de un tăvălug greu de fier.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi bătători
    surse: DEX '09 DEX '98

bătători bătături

etimologie:

  • bătătură
    surse: DEX '09 DEX '98