10 definiții pentru bătucit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂTUCIT, -Ă, bătuciți, -te, adj. 1. (Despre pământ, mai ales despre drumuri sau poteci) Îndesat, bătătorit2; p. ext. pe care se umblă mult. 2. Cu pielea îngroșată, cu bătături (2). – V. bătuci.

BĂTUCIT, -Ă, bătuciți, -te, adj. 1. (Despre pământ, mai ales despre drumuri sau poteci) Îndesat, bătătorit2; p. ext. pe care se umblă mult. 2. Cu pielea îngroșată, cu bătături (2). – V. bătuci.

bătucit1 sn [At: DICȚ, ap. DA ms / Pl: ~uri / E: bătuci] 1 (Pfm) Bătătorire. 2 (Rar) Bătucire (2). 3 (Reg) Bătucire (3). 4 (Rar) Bătucire (4). 5 (Rar) Tocire. 6 (Rar) Bătucire (7).

bătucit2, ~ă a [At: SBIERA, P. 289 / Pl: ~iți, ~e / E: bătuci] 1 (Pfm) Bătătorit2. 2 Plin de... 3 (Îla) – la cap Tâmpit. 4 (D. drumuri) Așternut cu nisip sau pietriș Si: (înv) șoseluit. 5 (D. părți ale corpului omenesc) Cu bătături. 6 (D. picioare) Care este plin de bătături. 7 (Mai ales d. lucruri; d. monede) Uzat. 8 (D. fructe) Zdrobit prin lovire. 9 (Reg) Desăvârșit.

bătucit, ~ă a [At: ȘEZ. I, 73 / Pl: ~iți, ~e / E: nct] (Reg; csnp) Bătătorit.

bătucit, -ă adj. Care este bătătorit. • pl. -ți, -te. /v. bătuci.

BĂTUCIT adj. 1 p. BĂTUCI 2 Bătătorit, călcat în picioare: verdeața ~ă se isprăvea deodată printr’o surpătură de pămînt (GRIG.) 3 Bătut bine, snopit în bătaie: ieșind Țiganul, ~ cum îi mărul (SB.) 4 fig. familiar ~ la cap, tîmpit: nu era pînă într’atîta ~ la cap, să nu priceapă (RET.).

BĂTUCIT, -Ă, bătuciți, -te, adj. 1. (Mai ales despre pămînt, în special despre drumuri sau poteci, mai rar despre o materie sfîrîmicioasă, prăfoasă sau afinată) Bătut bine, călcat (cu picioarele), îndesat, întărit, bătătorit. Loc bătucit. Arie bătucită.Pe zăpezile bătucite pașii cailor sunau ca pe pod. SADOVEANU, B. 152. Cîtu-i Sibiiu de mare, Numai o uliță are Bătucită cu năsip, Merg cătanele tot rînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 303. ♦ (Despre fructe) Lovit, bătut (de un obiect tare) și înmuiat în locul unde a fost lovit. ♦ Fig. (Despre ființe) Lovit, zdrobit (în bătaie). Ieșind... bătucit cum îi mărul, din casă, s-au dus. SBIERA, P. 289. 2. (Despre mîini, picioare etc.) Cu pielea îngroșată, înăsprită, cu bătături.

BĂTUCIT, -Ă, bătuciți, -te, adj. 1. (Despre pămînt, mai ales despre drumuri sau poteci) Îndesat, bătătorit. 2. (Despre mîini sau picioare) Cu pielea îngroșată, cu bătături (2). – V. bătuci.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

bătucit adj. v. BĂTĂTORIT. BĂTUT. ÎNDESAT.

Intrare: bătucit
bătucit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătucit
  • bătucitul
  • bătucitu‑
  • bătuci
  • bătucita
plural
  • bătuciți
  • bătuciții
  • bătucite
  • bătucitele
genitiv-dativ singular
  • bătucit
  • bătucitului
  • bătucite
  • bătucitei
plural
  • bătuciți
  • bătuciților
  • bătucite
  • bătucitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bătucit, bătuciadjectiv

  • 1. (Despre pământ, mai ales despre drumuri sau poteci) Bătătorit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Loc bătucit. Arie bătucită. DLRLC
    • format_quote Pe zăpezile bătucite pașii cailor sunau ca pe pod. SADOVEANU, B. 152. DLRLC
    • format_quote Cîtu-i Sibiiu de mare, Numai o uliță are Bătucită cu năsip, Merg cătanele tot rînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 303. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Pe care se umblă mult. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. (Despre fructe) Lovit, bătut (de un obiect tare) și înmuiat în locul unde a fost lovit. DLRLC
    • 1.3. figurat (Despre ființe) Lovit, zdrobit (în bătaie). DLRLC
      • format_quote Ieșind... bătucit cum îi mărul, din casă, s-au dus. SBIERA, P. 289. DLRLC
  • 2. Cu pielea îngroșată, cu bătături. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi bătuci DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.