4 intrări

Articole pe această temă:

40 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÁUR s. n. 1. Metal prețios, de culoare galbenă strălucitoare, foarte maleabil și ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoabă, de artă, monede (servind din această cauză și ca etalon al valorii) etc. ♦ Fig. Lucru valoros, prețios. ◊ Aur alb = apa folosită ca izvor de energie. Aur negru = cărbune de pământ sau (mai rar) țiței, considerate ca surse de energie. Aur verde = pădurea ca bogăție vegetală. ◊ Loc. adj. De aur = a) care are culoarea galbenă a aurului (1); b) valoros ca aurul (l); fig. (despre oameni) foarte bun, milos. ◊ Expr. Epocă de aur = perioadă de înflorire și strălucire a vieții materiale și culturale. (Fam.) A-i fi gura (sau a avea gura) de aur, se zice despre cineva care prevede cuiva împlinirea unor lucruri favorabile. Nuntă de aur = aniversare a cincizeci de ani de la data celebrării unei căsătorii. ♦ Fig. Văpaie, strălucire ca a aurului (1). 2. Fir, ață făcută din aur (1) sau imitând aurul și folosită la cusut; p. ext. veșmânt țesut din asemenea fire. 3. Bani; avere, bogăție; fig. belșug. ◊ Expr. A înota în aur = a fi foarte bogat. – Lat. aurum.

aur sn [At: COD. VOR. 22/13 / P: a-ur / V: (reg) aor, (îvp) d~ / Pl: (rar) -uri, (îvr) ~i / E: ml aurum] 1 Metal prețios de culoare galbenă, strălucitoare, foarte maleabil și foarte ductil, rareori bine cristalizat, folosit la fabricarea obiectelor de podoabă și de artă, a monedelor. 2 Etalon al valorii. 3 (Mol; Buc; îe) Cruce de ~ Exclamație de apărare împotriva diavolului, când se rostește numele lui. 4 (Fig) Lucru de valoare. 5 (Îc) ~ alb Apa folosită ca izvor de energie. 6 (Îae) Aliaj de metale întrebuințat în stomatologie Cf: viplă. 7 (Îc) ~ negru Cărbune. 8 (Îae) Țiței. 9 (Îc) -verde Pădurea ca bogăție naturală. 10 (Îla) De ~ Valoros. 11 (Îal) Galben-auriu. 12 (Îal) Blond. 13 (Îal) Strălucitor 14 (D. oameni; îal) Foarte bun. 15 (Îs) Epocă de ~ Perioadă de înflorire a vieții materiale și spirituale. 16 (Îe) ~ bătut la faur Metal ordinar care imită aurul. 17 (Trs; îc) ~ul mâței Mică. 18 (Fig; îe) Gură de ~ Persoană care vorbește mult și frumos, convingător. 19 (Îe) Fie-ți gura de ~! Să se împlinească prevestirea ta favorabilă. 20-21 (Îla; d. oameni) Inimă de ~ Bun (sau milos). 22 (Îs) Vârsta (sau veacul) de ~ Vreme foarte îndepărtată când oamenii trăiau în nevinovăție și fericire. 23 (Îla; d. vise, idealuri etc.) De ~ Intangibil. 24 (Îs) Nunta de ~ Aniversare a 50 de ani de căsătorie. 25 Bani de aur. 26 (Fig) Bogăție. 27 (Fig) Belșug. 28 (Frm; îe) A plăti în ~ A plăti foarte scump. 29 (Îe) Sete de ~ Lăcomie de bani. 30 (Îae) Avariție. 31 (Frm; îe) A făgădui munți de ~ A făgădui lucruri imposibile. 32 (Îla) Să-l cântărești în ~ Neprețuit. 33 (Îe) A înota în ~ A fi foarte bogat. 34 Fir făcut din aur sau imitând aurul (1), folosit la țesături sau broderii ornamentale. 35 (Pex) Veșmânt făcut sau brodat din fir de aur (34).

ÁUR s. n. 1. Metal prețios, de culoare galbenă strălucitoare, foarte maleabil și ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoabă, de artă, monede (servind din această cauză și ca etalon al valorii) etc. ♦ Fig. Lucru valoros, prețios. ◊ Aur alb = apă folosită ca izvor de energie. Aur negru = cărbune de pământ sau (mai rar) țiței, considerate ca surse de energie. Aur verde = pădurea ca bogăție vegetală. ◊ Loc. adj. De aur = a) care are culoarea galbenă a aurului (1); b) valoros ca aurul (1); fig. (despre oameni) foarte bun, milos. ◊ Expr. Epocă de aur = perioadă de înflorire și strălucire a vieții materiale și culturale. (Fam.) A-i fi gura (sau a avea gura) de aur, se zice despre cineva care prevede cuiva împlinirea unor lucruri favorabile. Nuntă de aur = aniversare a cincizeci de ani de la data celebrării unei căsătorii. ♦ Fig. Văpaie, strălucire ca a aurului (1). 2. Fir, ață făcută din aur (1) sau imitând aurul și folosită la cusut; p. ext. veșmânt țesut din asemenea fire. 3. Bani; avere, bogăție; fig. belșug. ◊ Expr. A înota în aur = a fi foarte bogat. – Lat. aurum.

ÁUR s. n. 1. Metal prețios, de culoare galbenă, folosit pentru a fabrica obiecte de valoare și (mai ales în trecut) monede (servind din această cauză și ca măsură a valorii). Gătiră o cină plăcută numai în vase de aur. ISPIRESCU, L. 7. Unul din pintenii săi de aur se sfărîmă. BĂLCESCU, O. II 258. Nici unul nu poate Să ridice-n spate Armele culcate Cu-aur îmbrăcate. ALECSANDRI, P. P. 67. Nuntă de aur =aniversare a 50 de ani de la căsătorie; petrecere organizată cu acest prilej. ◊ Fig. Lucru valoros, care prețuiește mult (pentru că este rar). ◊ Aur alb = energia captabilă (și foarte valoroasă), a căderilor de apă. Aur negru = cărbune de piatră sau (mai rar) țiței (considerate ca valoare economică). ◊ Loc. adj. De aur = de culoarea galbenă a aurului; valoros ca aurul. Soarele va cerne colb de aur. BENIUC, V. 134. Ileana Simziana, cosiță de aur, cîmpia înverzește. ISPIRESCU, L. 23. Al vieții vis de aur ca un fulger, ca o clipă-i. EMINESCU, O. I 82. ◊ Expr. Epocă de aur = perioadă de înflorire și strălucire a vieții materiale și culturale. Inimă de aur = inimă bună, miloasă a omului înzestrat cu înalte calități. Cruce de aur (la sau cu noi) în casă v. cruce. (Familiar) A-i fi gura de aur sau a avea gură de aur, se spune despre cineva căruia i se atribuie darul ca lucrurile bune pe care le dorește cuiva să se împlinească. ♦ Foaie subțire, pojghiță din metalul descris mai sus. Obiect suflat cu aur.Fig. Poleială, văpaie, strălucire (ca a metalului). Aurul apusului s-a dărîmat și zarea s-a umplut de înserare. SADOVEANU, L. 7. Și brazdele negre le-neci în aur de soare. NECULUȚĂ, Ț. D. 57. Luna revărsa tot aurul ei în odaia lui. EMINESCU, N. 81. 2. Fir făcut din metalul descris mai sus sau imitînd acest metal și folosit la țesut sau la cusut. Na-ți năframa de mătasă Pe margini cu aur trasă. Aurul cînd s-a topi, Să știi, frate, c-oi muri. ALECSANDRI, P. P. 20. Un așternut Cu aur țesut. ALECSANDRI, P. P. 121. ♦ Veșmînt (scump) țesut din asemenea fire. (În basme) Împăratul era îmbrăcat numai în aur. POP. ◊ (Adverbial) La coșarul dărîmat Stă boierul răzimat, Numai aur îmbrăcat. TEODORESCU, P. P. 326. 3. (De obicei cu sens colectiv) Bani, avere, bogăție; fig. belșug. Sătul de aur ca o căpușă De sînge [e] boierul. BENIUC, V. 137. Aur înseamnă plugul nou, tractoarele. Ele vor brăzda toate ogoarele Și vor aduce și-n casa noastră și-n sat Viață mai bună și rod îmbelșugat. VINTILĂ, O. 41. ◊ Expr. A înota în aur = a fi foarte bogat. Sete de aur = lăcomie de bani, goană după avere. Plată în aur = plată făcută cu un echivalent al aurului. A plăti cu aur = a plăti cu bani mulți. A cîntări cu aur = (odinioară) a plăti pentru un obiect o cantitate de aur egală cu greutatea lui; (astăzi) a plăti mulți bani. Tot aurul din lume să-mi fi dat, se zice pentru a exprima ideea că cu nici un preț n-am fi spus sau făcut ceea ce ni s-a cerut.

ÁUR s. n. 1. Metal prețios, de culoare galbenă, foarte maleabil și ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de valoare și monede (servind din această cauză și ca măsură a valorii). ◊ Nuntă de aur = a cincizecea aniversare a căsătoriei. ♦ Fig. Lucru valoros, prețios. ◊ Aur alb = energia captabilă a căderilor de apă. Aur negru = cărbune de piatră sau (mai rar) țiței. ◊ Loc. adj. De aur = de culoarea galbenă a aurului; valoros ca aurul. ◊ Expr. Epocă de aur = perioadă de înflorire și strălucire a vieții materiale și culturale. Inimă de aur = inimă bună, miloasă. (Fam.) A-i fi gura (sau a avea gură) de aur, se zice despre cineva care prevede cuiva împlinirea unor lucruri bune. ♦ Fig. Văpaie, strălucire ca a aurului (1). 2. Fir, ață făcută din aur (1) sau imitând aurul și folosită la cusut; p. ext. veșmânt țesut din asemenea fire. 3. Bani; avere, bogăție; fig. belșug. ◊ Expr. A înota în aur = a fi foarte bogat. – Lat. aurum.

ÁUR n. 1) Metal nobil, galben, strălucitor, maleabil și ductil, din care se fac obiecte de podoabă. Inel de ~. ◊ ~ negru cărbune de pământ. Epocă de ~ perioadă de înflorire. 2) fig. Lucru de mare preț (bani, avere, bogăție). ◊ A înota în ~ a fi foarte bogat. A cântări cu ~ a plăti foarte scump pentru un lucru. [Sil. a-ur] /<lat. aurum

aur n. 1. metal prețios, galben lucitor și greu, din care se fac monede și scule; 2. tot ce lucește ca aurul: păr de aur; 3. fig. splendid: viitor de aur țara noastră are BOL. zilele de aur a scripturelor române EM. [Lat. AURUM].

áur n. (lat. aurum, it. sp. oro, pv. aur, fr. or, pg. ouro). Un metal prețios galben lucitor și greŭ din care se fac monete. Ceĭa ce lucește ca auru: păr de aur (blond). Fig.. Bogăție: setea de aur. Viitor de aur, splendid, fericit. Inimă de aur, plină de bunătate. – Auru e cel maĭ pur, maĭ ductil și maĭ maleabil metal. Poate fi redus în foĭ de grosimea a 1ǀ25,000 de milimetriĭ. Greutatea apeĭ fiind de 1, a auruluĭ e de 19,32. Se topește la 1035° și se face verde. Se găsește maĭ adese-orĭ în pămînt în stare pură saŭ nativă în Brazilia, Chile, Mexic, California, Australia și Alaska și puțin și în Transilvania. Și unele rîurĭ poartă aur. Un chilogram de aur pur valora 3460 de francĭ înainte de 1914. E de 15 orĭ și jumătate maĭ scump de cît argintu. Auru a fost pentru om tot-de-a-una semnu bogățiiĭ și al puteriĭ. Alchimiștiĭ îĭ atribuĭaŭ proprietățĭ supranaturale și se încercaŭ să prefacă alte metale în aur.

Au4 sm [At: MDA ms / E: fr Au] Simbol chimic pentru aur.

Coasta-de-Aur f. 1. șir de dealuri calcare în Franța pe linia despărțitoare a apelor între Ocean și Mediterana, cu vinuri renumite și basinuri huiliere; 2. numele unui departament francez cu 332.000 loc și cu cap. Dijon; 3. partea litoralului Guyenii, între Coasta Ivoriului și Coasta Sclavilor, ocupată de Englezi: 651.000 loc.

Cornul-de-Aur n. numele portului din Constantinopole.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

áur (a-ur) s. n.; simb. Au

áur s. n. (sil. a-ur); simb. Au

várgă-de-áur (plantă), s. f., g.-d. art. vérgii-de-áur; pl. vérgi-de-áur

várgă-de-áur (bot.) s. f.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AUR NÉGRU s. v. cărbune, petrol, țiței.

VARGĂ-DE-ÁUR s. v. splinuță.

aur negru s. v. CĂRBUNE. PETROL. ȚIȚEI.

vargă-de-aur s. v. SPLINUȚĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

áur, s. m. – Metal prețios de culoare galbenă strălucitoare. – Istr. aur. Lat. aurum (Pușcariu 170; Candrea-Dens., 118; REW 800; DAR); cf. alb. ar, it., sp. oro, engad., v. prov. aur, fr. or, port. ouro. Der. aura, vb. (rar, a auri); aurar, s. m. (meșter care lucrează obiecte de aur; țigan care caută pepite de aur; odinioară munceau sub supravegherea marelui armaș, și plăteau soției domnitorului un dram (3,38 gr.) de aur în chip de contribuție anuală), pe care Pușcariu 171 și DAR îl derivă direct din lat. aurārius (atrăgînd atenția apoi că rezultatul normal ar fi *arar, Pușcariu, Lr., 18, a admis o analogie cu aur; este vorba mai probabil de o der. internă în rom., cu suf. de agent -ar); aurăreasă, s. f. (nevasta căutătorului de aur); aurărie, s. f. (activitate de aurar; aurire, poleire cu aur); aurel, adj. (aurit), cuvînt artificial, inventat probabil de Bolintineanu; auret, s. n. (obiecte de aur); auri, vb. (a acoperi cu un strat subțire de aur), pe care Pușcariu 172 și DAR îl consideră drept reprezentant direct al lat. aurire; aurică, s. f. (pătlagină, Lantana Camara); auritură, s. f. (aurire); auriu, adj. (de culoarea aurului); auros, adj. (aurifer). – Der. neol. aurifer, adj.; auripigment, s. m.

arată toate definițiile

Intrare: aur
  • silabație: a-ur
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aur
  • aurul
  • auru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • aur
  • aurului
plural
vocativ singular
plural
Au simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Au
Intrare: Aur
nume propriu (I3)
  • Aur
Intrare: bastonul-de-aur
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bastonul-de-aur
plural
  • bastoanele-de-aur
genitiv-dativ singular
  • bastonului-de-aur
plural
  • bastoanelor-de-aur
vocativ singular
plural
Intrare: vargă-de-aur
vargă-de-aur substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vargă-de-aur
  • varga-de-aur
plural
  • vergi-de-aur
  • vergile-de-aur
genitiv-dativ singular
  • vergi-de-aur
  • vergii-de-aur
plural
  • vergi-de-aur
  • vergilor-de-aur
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aur Au

  • 1. Metal prețios, de culoare galbenă strălucitoare, foarte maleabil și ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoabă, de artă, monede (servind din această cauză și ca etalon al valorii) etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: aurel (s.m.) 4 exemple
    exemple
    • Inel de aur.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Gătiră o cină plăcută numai în vase de aur. ISPIRESCU, L. 7.
      surse: DLRLC
    • Unul din pintenii săi de aur se sfărîmă. BĂLCESCU, O. II 258.
      surse: DLRLC
    • Nici unul nu poate Să ridice-n spate Armele culcate Cu-aur îmbrăcate. ALECSANDRI, P. P. 67.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat Lucru valoros, prețios.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Aur alb = apa folosită ca izvor de energie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. Aur negru = cărbune de pământ sau (mai rar) țiței, considerate ca surse de energie.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.4. Aur verde = pădurea ca bogăție vegetală.
      surse: DEX '09
    • 1.5. locuțiune adjectivală De aur = care are culoarea galbenă a aurului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Soarele va cerne colb de aur. BENIUC, V. 134.
        surse: DLRLC
      • Ileana Simziana, cosiță de aur, cîmpia înverzește. ISPIRESCU, L. 23.
        surse: DLRLC
    • 1.6. locuțiune adjectivală De aur = valoros ca aurul.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Al vieții vis de aur ca un fulger, ca o clipă-i. EMINESCU, O. I 82.
        surse: DLRLC
    • 1.7. locuțiune adjectivală figurat De aur = (despre oameni) foarte bun.
      surse: DEX '09 sinonime: milos
      • 1.7.1. Inimă de aur = inimă bună, miloasă a omului înzestrat cu înalte calități.
        surse: DLRLC
    • 1.8. expresie Epocă de aur = perioadă de înflorire și strălucire a vieții materiale și culturale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.9. expresie Cruce de aur (la sau cu noi) în casă.
      surse: DLRLC
    • 1.10. expresie familiar A-i fi gura (sau a avea gura) de aur, se zice despre cineva care prevede cuiva împlinirea unor lucruri favorabile.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.11. expresie Nuntă de aur = aniversare a cincizeci de ani de la data celebrării unei căsătorii; petrecere organizată cu acest prilej.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.12. Foaie subțire, pojghiță din metalul descris mai sus.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Obiect suflat cu aur.
        surse: DLRLC
    • 1.13. figurat Văpaie, poleială, strălucire ca a aurului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Aurul apusului s-a dărîmat și zarea s-a umplut de înserare. SADOVEANU, L. 7.
        surse: DLRLC
      • Și brazdele negre le-neci în aur de soare. NECULUȚĂ, Ț. D. 57.
        surse: DLRLC
      • Luna revărsa tot aurul ei în odaia lui. EMINESCU, N. 81.
        surse: DLRLC
  • 2. Fir, ață făcută din aur sau imitând aurul și folosită la cusut.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Na-ți năframa de mătasă Pe margini cu aur trasă. Aurul cînd s-a topi, Să știi, frate, c-oi muri. ALECSANDRI, P. P. 20.
      surse: DLRLC
    • Un așternut Cu aur țesut. ALECSANDRI, P. P. 121.
      surse: DLRLC
    • 2.1. prin extensiune Veșmânt (scump) țesut din asemenea fire.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • în basme Împăratul era îmbrăcat numai în aur. POP.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial La coșarul dărîmat Stă boierul răzimat, Numai aur îmbrăcat. TEODORESCU, P. P. 326.
        surse: DLRLC
  • 3. Lucru de mare preț; bani.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: avere bogăție un exemplu
    exemple
    • Sătul de aur ca o căpușă De sînge [e] boierul. BENIUC, V. 137.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Aur înseamnă plugul nou, tractoarele. Ele vor brăzda toate ogoarele Și vor aduce și-n casa noastră și-n sat Viață mai bună și rod îmbelșugat. VINTILĂ, O. 41.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A înota în aur = a fi foarte bogat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.3. expresie Sete de aur = lăcomie de bani, goană după avere.
      surse: DLRLC
    • 3.4. expresie Plată în aur = plată făcută cu un echivalent al aurului.
      surse: DLRLC
    • 3.5. expresie A plăti cu aur = a plăti cu bani mulți.
      surse: DLRLC
    • 3.6. expresie A cântări cu aur = (odinioară) a plăti pentru un obiect o cantitate de aur egală cu greutatea lui; (astăzi) a plăti mulți bani.
      surse: DLRLC NODEX
    • 3.7. expresie Tot aurul din lume să-mi fi dat, se zice pentru a exprima ideea că cu niciun preț n-am fi spus sau făcut ceea ce ni s-a cerut.
      surse: DLRLC
  • comentariu simbol Au
    surse: DOOM 2

etimologie:

vargă-de-aur

  • 1. Plantă erbacee perenă, cu flori galbene, în formă de ciorchini (Solidago virgaurea).
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: splinuță

etimologie: