AUGMENTATIV, -Ă, augmentativi, -e, adj., s. n. 1. (Afix) care servește la formarea unui cuvânt nou denumind un obiect de dimensiuni mai mari decât ale obiectului desemnat prin cuvântul de bază. 2. (Cuvânt) care este format cu un augmentativ (1). [Pr.: aug-] – Din fr. augmentatif.

augmentativ, ~ă sn, a [At: DA / P: aug~ / Pl: ~i, ~e / E: fr augmentatif] 1-2 (Afix) care formează un cuvânt nou, denumind un obiect cu dimensiuni crescute sau însușiri superioare față de baza de derivare. 3-4 (Cuvânt) format cu augmentativ (1).

*AUGMENTATIV I. adj. 📖 Care servește a exprima dimensiuni mai mari, însușiri mai pronunțate decît acelea ale cuvîntului primitiv din care derivă o formă: sufix ~, formă ~ (d.e. „pietroiu”). II. *AUGMENTATIV (pl. -ive) sn. Cuvînt, particulă care are o asemenea funcțiune [fr.].

AUGMENTATIV, -Ă, augmentativi, -e, adj., s. n. 1. (Afix) care servește la formarea unui cuvânt nou denumind un obiect de dimensiuni mai mari decât ale obiectului desemnat prin cuvântul de bază. 2. (Cuvânt) care este format cu un augmentativ (1). – Din fr. augmentatif.

AUGMENTATIV, -Ă, augmentativi, -e, adj. (Despre sufixe și cuvinte derivate cu sufixe) Care arată (de obicei cu nuanță depreciativă) o creștere, o mărire a dimensiunilor unui obiect, a gradului însușirilor sale etc. Sufix augmentativ. «Băiețoi» este o formă augmentativă a cuvîntului a băiat». ◊ (Substantivat) «Căsoi» este augmentativul lui «casă». – Pronunțat: aug-men-.

AUGMENTATIV, -Ă, augmentativi, -e, adj. (Despre sufixe sau cuvinte; adesea substantivat) Care arată (cu nuanță depreciativă) o creștere a dimensiunilor unui obiect, a gradului însușirilor lui etc. [Pr.: aug-] – Fr. augmentatif.

AUGMENTATIV, -Ă adj., s.n. (Afix) care exprimă o creștere a dimensiunilor unui obiect, a gradului însușirilor lui etc. [Pron. a-ug-. / cf. fr. augmentatif].

AUGMENTATIV, -Ă adj., s. n. (afix) care, atașat la un substantiv, exprimă o creștere a dimensiunilor obiectului denumit; (p. ext.) (cuvânt) format cu un asemenea sufix. (< fr. augmentatif)

AUGMENTATIV ~ă (~i, ~e) și substantival Care exprimă ideea de creștere a dimensiunilor unui obiect. Sufix ~. /<fr. augmentatif

augmentativ a. Gram. particulă sau sufix care augmentează sensul vorbei: ex. prea mare, pietroiu.

*augmentatív, -ă adj. (lat. augmentatus cu sufixu -iv; fr. augmentatif). Gram. Care arată augmentarea (mărirea) ca foarte, tare, arhi-, -an; -oĭ din „broscoĭ” e un sufix augmentativ. S. n., pl. e. Cuvînt augmentat pin aceste afixe. V. diminutiv.

augmentativ¹ (desp. aug-) adj. m., pl. augmentativi; f. augmentativă, pl. augmentative

augmentativ² (desp. aug-) s. n., pl. augmentative

augmentativ¹ (aug-) s. n., pl. augmentative

augmentativ² (aug-) adj. m., pl. augmentativi; f. augmentativă, pl. augmentative

augmentativ adj. n., s. n. (sil. aug-), pl. augmentative

AUGMENTATIV (SUFIX ~) Clasă de sufixe* lexicale, care, atașate fie la baze* substantivale (băiețandru, copilandru, bețivan, puștan, băiețoi, buboi), fie la baze adjectivale (bogătan, golan, grăsan), fie, mai rar, la verbe sau interjecții (usturoi, cloncan), dau naștere numai la substantive și adjective care exprimă o mărire a obiectului, a persoanei, a calității. • Există trei sufixe augmentative mai importante: -andru, -an, -oi (-oaie), dintre care numai ultimul e cu adevărat productiv. • Alte sufixe augmentative nu sunt productive: -ău (lingău), -ălău (mutălău, prostălău), -og (terfelog), -(o)man (capsoman). • Unele sufixe augmentative se combină cu alte sufixe lexicale*, exprimând și alte valori (de ex., femininul): bogătancă, puștancă, ursoaică, uneori pierzând valoarea augmentativă: bulgăroaică, franțuzoaică. • Augmentativele pot avea și efecte stilistice (nu prea variate), în general peiorative, uneori de mirare, dar niciodată de admirație: vulpoi, bărbătoi, petrecanie. Uneori nuanța peiorativă e combinată cu sensul primitivului: bețivan, golan, grosolan, țopârlan. • În unele cazuri, sensul augmentativ este condiționat sau asociat cu sensul colectiv*: apăraie, apărie, colbăraie, fleșcăraie. În asemenea cazuri, s-a remarcat (I. Iordan) simbolismul fonetic, bazat pe vocalele a, o, ă. A.B.V.

Augmentativ ≠ diminutiv, diminutival