14 definiții pentru augmentativ (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUGMENTATIV, -Ă, augmentativi, -e, adj., s. n. 1. (Afix) care servește la formarea unui cuvânt nou denumind un obiect de dimensiuni mai mari decât ale obiectului desemnat prin cuvântul de bază. 2. (Cuvânt) care este format cu un augmentativ (1). [Pr.: aug-] – Din fr. augmentatif.

augmentativ, ~ă sn, a [At: DA / P: aug~ / Pl: ~i, ~e / E: fr augmentatif] 1-2 (Afix) care formează un cuvânt nou, denumind un obiect cu dimensiuni crescute sau însușiri superioare față de baza de derivare. 3-4 (Cuvânt) format cu augmentativ (1).

*AUGMENTATIV I. adj. 📖 Care servește a exprima dimensiuni mai mari, însușiri mai pronunțate decît acelea ale cuvîntului primitiv din care derivă o formă: sufix ~, formă ~ (d.e. „pietroiu”). II. *AUGMENTATIV (pl. -ive) sn. Cuvînt, particulă care are o asemenea funcțiune [fr.].

AUGMENTATIV, -Ă, augmentativi, -e, adj., s. n. 1. (Afix) care servește la formarea unui cuvânt nou denumind un obiect de dimensiuni mai mari decât ale obiectului desemnat prin cuvântul de bază. 2. (Cuvânt) care este format cu un augmentativ (1). – Din fr. augmentatif.

AUGMENTATIV, -Ă, augmentativi, -e, adj. (Despre sufixe și cuvinte derivate cu sufixe) Care arată (de obicei cu nuanță depreciativă) o creștere, o mărire a dimensiunilor unui obiect, a gradului însușirilor sale etc. Sufix augmentativ. «Băiețoi» este o formă augmentativă a cuvîntului a băiat». ◊ (Substantivat) «Căsoi» este augmentativul lui «casă». – Pronunțat: aug-men-.

AUGMENTATIV, -Ă, augmentativi, -e, adj. (Despre sufixe sau cuvinte; adesea substantivat) Care arată (cu nuanță depreciativă) o creștere a dimensiunilor unui obiect, a gradului însușirilor lui etc. [Pr.: aug-] – Fr. augmentatif.

AUGMENTATIV, -Ă adj., s.n. (Afix) care exprimă o creștere a dimensiunilor unui obiect, a gradului însușirilor lui etc. [Pron. a-ug-. / cf. fr. augmentatif].

AUGMENTATIV, -Ă adj., s. n. (afix) care, atașat la un substantiv, exprimă o creștere a dimensiunilor obiectului denumit; (p. ext.) (cuvânt) format cu un asemenea sufix. (< fr. augmentatif)

AUGMENTATIV ~ă (~i, ~e) și substantival Care exprimă ideea de creștere a dimensiunilor unui obiect. Sufix ~. /<fr. augmentatif

augmentativ a. Gram. particulă sau sufix care augmentează sensul vorbei: ex. prea mare, pietroiu.

*augmentatív, -ă adj. (lat. augmentatus cu sufixu -iv; fr. augmentatif). Gram. Care arată augmentarea (mărirea) ca foarte, tare, arhi-, -an; -oĭ din „broscoĭ” e un sufix augmentativ. S. n., pl. e. Cuvînt augmentat pin aceste afixe. V. diminutiv.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

augmentativ1 (desp. aug-) adj. m., pl. augmentativi; f. augmentati, pl. augmentative

augmentativ2 (aug-) adj. m., pl. augmentativi; f. augmentativă, pl. augmentative

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Augmentativ ≠ diminutiv, diminutival

Intrare: augmentativ (adj.)
augmentativ1 (adj.) adjectiv
  • silabație: aug-men- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • augmentativ
  • augmentativul
  • augmentativu‑
  • augmentati
  • augmentativa
plural
  • augmentativi
  • augmentativii
  • augmentative
  • augmentativele
genitiv-dativ singular
  • augmentativ
  • augmentativului
  • augmentative
  • augmentativei
plural
  • augmentativi
  • augmentativilor
  • augmentative
  • augmentativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

augmentativ, augmentativesubstantiv neutru
augmentativ, augmentatiadjectiv

  • 1. (Afix) care servește la formarea unui cuvânt nou denumind un obiect de dimensiuni mai mari decât ale obiectului desemnat prin cuvântul de bază. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: diminutival
    • format_quote Sufix augmentativ. «Băiețoi» este o formă augmentativă a cuvântului «băiat». DLRLC
  • 2. (Cuvânt) care este format cu un augmentativ. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    antonime: diminutiv
    • format_quote «Căsoi» este augmentativul lui «casă». DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.