2 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ATROFIÉRE, atrofieri, s. f. Faptul de a se atrofia. [Pr.: -fi-e-] – V. atrofia.

ATROFIÉRE, atrofieri, s. f. Faptul de a se atrofia. [Pr.: -fi-e-] – V. atrofia.

atrofiere sf [At: GHEREA, CR. III, 88 / V: ~iare / Pl: ~ri / E: atrofia] (Med) 1 Slăbire. 2 Vlăguire. 3 (Rar) Uscare. 4 Micșorare. 5 Tendință spre dispariție Si: închircire, pipernicire, (rar) atrofiat1 (5). 6 Uscare treptată a unei celule Si: atrofiat1 (6).

ATROFIÉRE, atrofieri, s. f. Faptul de a se atrofia. (Fig.) Atrofierea voinței. GHEREA, ST. CR. III 88. – Pronunțat: -fi-e-.

ATROFIÉRE, atrofieri, s. f. Faptul de a se atrofia.

ATROFIÉRE s.f. Faptul de a se atrofia. [Pron. -fi-e-. / < atrofia].

ATROFIÁ, pers. 3 atrofiază, vb. I. Refl. 1. (Despre țesuturi sau organe) A suferi o atrofie. 2. A-și pierde vigoarea; a se degrada. [Pr.: -fi-a] – Din fr. atrophier.

atrofia vr [At: DA / Pzi: ~iez / E: fr atrophier] (D. țesuturi și organe) 1 A suferi un proces de regresiune morfo-funcțională Si: a degenera. 2 A se vlăgui. 3 (Rar) A se usca. 4 A se micșora. 5 A tinde să dispară Si: (pop) a se închirci, a se pipernici.

ATROFIÁ, pers. 3 atrofiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi sau organe) A suferi o atrofie. [Pr.: -fi-a] – Din fr. atrophier.

ATROFIÁ, pers. 3 atrofiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi sau organe ale plantelor și animalelor) A-șî pierde puterea vitală, a se usca, a se închirci. – Pronunțat: -fi-a.

ATROFIÁ, pers. 3 atrofiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi sau organe) A-și pierde puterea vitală; a degenera. [Pr.: -fi-a] – Fr. atrophier.

ATROFIÁ vb. I. refl. A-și pierde vitalitatea, vigoarea; (despre țesuturi, organe) a se închirci. [Pron. -fi-a., p. i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. atrophier].

ATROFIÁ vb. refl. a suferi o atrofie; a-și pierde vitalitatea, vigoarea; a se degenera. (< fr. atrophier)

A SE ATROFIÁ pers. 3 se ~áză intranz. (despre țesuturi, organe) A suferi o atrofie. [Sil. a-tro-fi-a] /<fr. atrophier

*atrofiéz v. tr. (d. atrofie; fr. atrophier). Cauzez atrofie. V. refl. Un organ lăsat mult timp în părăsire se atrofiază.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

atrofiere (a-tro-fi-e-) s. f., g.-d. art. atrofierii; pl. atrofieri

atrofiére s. f. (sil. -tro-fi-e-), g.-d. art. atrofiérii; pl. atrofiéri

!atrofia (a se ~) (a-tro-fi-a) vb. refl., ind. prez. 3 se atrofiază, 1 pl. ne atrofiem (-fi-em); conj. prez. 3 să se atrofieze; ger. atrofiindu-se (-fi-in-)

atrofiá vb. (sil. -tro-fi-a), ind. prez. 3 sg. și pl. atrofiáză, 1 pl. atrofiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. atrofiéze; ger. atrofiínd (sil. -fi-ind)

atrofia (ind. prez. 3 sg. și pl. atrofiază, 1 pl. atrofiem, ger. atrofiind)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ATROFIERE s. (MED.) atrofie, degenerare, degenerație, degenerescență. (~ unui organ.)

ATROFIÁ vb. (MED.) a degenera, (înv. și pop.) a seca, a se usca. (I s-a ~ mâna.)

ATROFIA vb. (MED.) a degenera, (înv. și pop.) a seca, a se usca. (I s-a ~ mîna.)

Intrare: atrofiere
atrofiere substantiv feminin
  • silabație: a-tro-fi-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atrofiere
  • atrofierea
plural
  • atrofieri
  • atrofierile
genitiv-dativ singular
  • atrofieri
  • atrofierii
plural
  • atrofieri
  • atrofierilor
vocativ singular
plural
atrofiare substantiv feminin
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atrofiare
  • atrofiarea
plural
  • atrofieri
  • atrofierile
genitiv-dativ singular
  • atrofieri
  • atrofierii
plural
  • atrofieri
  • atrofierilor
vocativ singular
plural
Intrare: atrofia
  • silabație: a-tro-fi-a info
verb (V211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • atrofia
  • atrofiere
  • atrofiat
  • atrofiatu‑
  • atrofiind
  • atrofiindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • atrofia
(să)
  • atrofieze
  • atrofia
  • atrofie
  • atrofiase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • atrofia
(să)
  • atrofieze
  • atrofiau
  • atrofia
  • atrofiaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

atrofiere, atrofierisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi atrofia DEX '09 DEX '98 DN

atrofiaverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.