3 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

asigurát1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: asigura] Asigurare (1).

asigurat2, ~ă [At: COSTINESCU / V: (înv) asecu- / Pl: ~ați, ~e / E: asigura] 1 a Devenit ori făcut sigur sau durabil. 2 a Garantat printr-o asigurare (3). 3 a Pus în siguranță. 4 smf Persoană care se asigură (2). 5 smf Salariat care beneficiază de asigurările (5) sociale. 6 a Fixat.

ASIGURÁT, -Ă, asigurați, -te, s. m. și f., adj. (Persoană, instituție, bun etc.) care se asigură (3). – V. asigura.

ASIGURÁT, -Ă, asigurați, -te, s. m. și f., adj. (Persoană, instituție, bun etc.) care se asigură (3). – V. asigura.

ASIGURÁT, -Ă, asigurați, -te, s. m. și f. Persoană care (se) asigură (3). Asiguratul se bucură de toate drepturile prevăzute în contractul de asigurare.

ASIGURÁT, -Ă, asigurați, -te, s. m. și f. Persoană care se asigură (3). ◊ (Adjectival) Casă asigurată.V. asigura.

ASIGURÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care a încheiat un contract de asigurare; (cel) care se asigură. [Pl. -ați, -ate. / < asigura].

ASIGURÁT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care a încheiat o convenție de asigurare. (< asigura)

ASIGURÁT ~ți m. Persoană fizică sau juridică care a încheiat un contract de asigurare. /v. a (se) asigura

asigurat a. încredințat. ║ m. garantat printr’o asigurare.

*asigurát, -ă Încredințat. Apărat pintr’o asigurare, pintr’o garanție, pintr’o întăritură.

asigurá [At: ȘINCAI, HR. II, 15 / V: (înv) asecu- / Pzi: asigur, (înv) -réz / E: a3 + sigur cf fr assurer] 1 vt A face ca înfăptuirea unui lucru să fie sigură, durabilă. 2-3 vtr A încheia un contract de asigurare (3) a vieții, a unui bun. 4 vr (Îuz; îe) A se ~ la „Dacia” A căpăta o notă rea și a i se schimba dramatic situația școlară. 5 vr A-și lua toate măsurile de precauție pentru a se pune în siguranță. 6 vr A se îngriji să aibă cele necesare traiului. 7 vt (Teh) A fixa elementele asamblate ale unui sistem tehnic pentru a nu se deplasa. 8 vt A da cuiva garanții asupra unui lucru Si: a garanta, a încredința.

ASIGURÁ, asigur, vb. I. 1. Tranz. A oferi o garanție pentru înfăptuirea unui lucru; a face ca înfăptuirea să fie sigură; a pregăti ceva în mod sigur, durabil; a garanta. 2. Tranz. A da cuiva garanții asupra unui lucru; a încredința. ♦ Refl. A-și lua toate măsurile de precauție. 3. Tranz. și refl. A încheia un contract de asigurare a vieții, a unui bun. 4. Tranz. A realiza împiedicarea desfacerii sau deplasării elementelor asamblate ale unui sistem tehnic. – A3 + sigur (după fr. assurer).

ASIGURÁ, asígur, vb. I. 1. Tranz. A oferi o garanție pentru înfăptuirea unui lucru; a face ca înfăptuirea să fie sigură; a pregăti ceva în mod sigur, durabil; a garanta. 2. Tranz. A da cuiva garanții asupra unui lucru; a încredința. ♦ Refl. A-și lua toate măsurile de precauție. 3. Tranz. și refl. A încheia un contract de asigurare a vieții, a unui bun. 4. Tranz. A realiza împiedicarea desfacerii sau deplasării elementelor asamblate ale unui sistem tehnic. – A3- + sigur (după fr. assurer).

ASIGURÁ, asígur, vb. I. Tranz. 1. A constitui (în condiții determinate, grație calităților pe care le posedă sau activității pe care o desfășoară) o garanție pentru înfăptuirea unui lucru; a face ca înfăptuirea să fie sigură, a pregăti în mod sigur, durabil; a garanta. Făurirea și întărirea statului de democrație populară, prietenia și alianța cu marea Uniune Sovietică, sprijinul și ajutorul ei dezinteresat și frățesc asigură independența, suveranitatea de stat, dezvoltarea și înflorirea Republicii Populare Romîne. CONST. R.P.R. 6. Oamenilor muncii, cetățeni ai Republicii Populare Romîne, fără deosebire de naționalitate sau rasă, le este asigurată deplina egalitate de drepturi în toate domeniile vieții economice, politice și culturale. CONST. R.P.R. 38. Se cuvine ca vînătorul... să dea nevinovaților săi adversari un răgaz ce în curînd îi va asigura tot lui o spornică și mai dăinuitoare izbîndă. ODOBESCU, S. III 38. 2. A încredința pe cineva despre un lucru. M-a asigurat vărul Iancu... că se pregătește un proiect de biruri. ALECSANDRI, T. I 304. 3. A încheia un contract de asigurare a unui bun. Asigur casa împotriva incendiului.Refl. (Obiectul asigurării este viața) M-am asigurat la «Asigurările de stat».Prez. ind. și: (învechit) asigurez (NEGRUZZI, S. III 184, ALEXANDRESCU, M. 211).

ASIGURÁ, asígur, vb. I. 1. Tranz. A constitui o garanție pentru înfăptuirea unui lucru; a face ca înfăptuirea să fie sigură; a pregăti ceva în mod sigur, durabil; a garanta. 2. Tranz. și refl. A (se) încredința. M-a asigurat vărul meu Iancu... că se pregătește un proiect de biruri (ALECSANDRI). 3. Tranz. și refl. A încheia un contract de asigurare a vieții, a unui bun. – Din a3- + sigur (după fr. assurer).

ASIGURÁ vb. I. tr. A da o garanție pentru înfăptuirea unui lucru; a face ceva sigur; a garanta. ♦ tr., refl. A (se) încredința. [P.i. asígur. / < sigur, după it. assicurare, fr. assurer].

ASIGURÁ vb. I. tr. a da o garanție pentru înfăptuirea unui lucru; a face ceva sigur; a garanta. II. tr., refl. 1. a(-și) lua măsuri de siguranță, a (se) încredința. 2. a încheia un contract pentru ocrotire materială în caz de boală, de calamități, accidente etc. (după fr. assurer)

A SE ASIGURÁ mă asígur intranz. 1) A încheia un contract de asigurare. 2) A lua măsurile necesare de precauție. /a + sigur

A ASIGURÁ asígur tranz. 1) A adeveri printr-o garanție; a garanta. ~ pacea în țară. ~ funcționarea neîntreruptă a uzinei. 2) A ajunge să fie sigur; a căpăta siguranță; a încredința. 3) A face să se asigure. 4) (elemente ale unui sistem tehnic) A pune într-o poziție fixă; a face să nu se desfacă sau să nu se deplaseze. /a + sigur

asigura v. 1. a încredința; 2. a face un contract cu o societate de asigurare; 3. a se convinge.

arată toate definițiile

Intrare: asigurat (adj.)
asigurat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asigurat
  • asiguratul
  • asiguratu‑
  • asigura
  • asigurata
plural
  • asigurați
  • asigurații
  • asigurate
  • asiguratele
genitiv-dativ singular
  • asigurat
  • asiguratului
  • asigurate
  • asiguratei
plural
  • asigurați
  • asiguraților
  • asigurate
  • asiguratelor
vocativ singular
plural
Intrare: asigurat (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asigurat
  • asiguratul
  • asiguratu‑
plural
  • asigurați
  • asigurații
genitiv-dativ singular
  • asigurat
  • asiguratului
plural
  • asigurați
  • asiguraților
vocativ singular
  • asiguratule
  • asigurate
plural
  • asiguraților
Intrare: asigura
verb (VT2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • asigura
  • asigurare
  • asigurat
  • asiguratu‑
  • asigurând
  • asigurându‑
singular plural
  • asigură
  • asigurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • asigur
(să)
  • asigur
  • asiguram
  • asigurai
  • asigurasem
a II-a (tu)
  • asiguri
(să)
  • asiguri
  • asigurai
  • asigurași
  • asiguraseși
a III-a (el, ea)
  • asigură
(să)
  • asigure
  • asigura
  • asigură
  • asigurase
plural I (noi)
  • asigurăm
(să)
  • asigurăm
  • asiguram
  • asigurarăm
  • asiguraserăm
  • asigurasem
a II-a (voi)
  • asigurați
(să)
  • asigurați
  • asigurați
  • asigurarăți
  • asiguraserăți
  • asiguraseți
a III-a (ei, ele)
  • asigură
(să)
  • asigure
  • asigurau
  • asigura
  • asiguraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

asigura

  • 1. tranzitiv A oferi o garanție pentru înfăptuirea unui lucru; a face ca înfăptuirea să fie sigură; a pregăti ceva în mod sigur, durabil.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: garanta 3 exemple
    exemple
    • Făurirea și întărirea statului de democrație populară, prietenia și alianța cu marea Uniune Sovietică, sprijinul și ajutorul ei dezinteresat și frățesc asigură independența, suveranitatea de stat, dezvoltarea și înflorirea Republicii Populare Romîne. CONST. R.P.R. 6.
      surse: DLRLC
    • Oamenilor muncii, cetățeni ai Republicii Populare Romîne, fără deosebire de naționalitate sau rasă, le este asigurată deplina egalitate de drepturi în toate domeniile vieții economice, politice și culturale. CONST. R.P.R. 38.
      surse: DLRLC
    • Se cuvine ca vînătorul... să dea nevinovaților săi adversari un răgaz ce în curînd îi va asigura tot lui o spornică și mai dăinuitoare izbîndă. ODOBESCU, S. III 38.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A da cuiva garanții asupra unui lucru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: încredința un exemplu
    exemple
    • M-a asigurat vărul Iancu... că se pregătește un proiect de biruri. ALECSANDRI, T. I 304.
      surse: DLRLC
    • 2.1. reflexiv A-și lua toate măsurile de precauție.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. tranzitiv reflexiv A încheia un contract de asigurare a vieții, a unui bun.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 2 exemple
    exemple
    • Asigur casa împotriva incendiului.
      surse: DLRLC
    • M-am asigurat la «Asigurările de stat».
      surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv A realiza împiedicarea desfacerii sau deplasării elementelor asamblate ale unui sistem tehnic.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • comentariu învechit Prezent indicativ și: asigurez.
    surse: DLRLC

etimologie:

asigurat, -ă asigurat (2) asigurată

  • 1. (Persoană, instituție, bun etc.) care se asigură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: neasigurat 2 exemple
    exemple
    • Asiguratul se bucură de toate drepturile prevăzute în contractul de asigurare.
      surse: DLRLC
    • Casă asigurată.
      surse: DLRM

etimologie:

  • vezi asigura
    surse: DEX '09 DEX '98 DN