asasina vt [At: DA ms / Pzi: ~nez / E: fr assiner] 1 A omorî pe cineva cu premeditare. 2 (Fig) A plictisi și a enerva pe cineva cu insistențele.

*ASASINA (-inez) vb. tr. 1 A omorî cu premeditare, stînd la pîndă ¶ 2 Fig.: mă asasinează cu privirea ei ¶ 3 Fig. A plictisi mereu pe cineva cu un lucru: mă asasinează cu lectura scrierilor lui [fr. < it.].

ASASINA, asasinez, vb. I. Tranz. (Cu privire la oameni) A omorî mișelește, a ucide. Soții Rosenberg au fost torturați și asasinați tocmai pentru că au apărat prin atitudinea lor demnă principiile democrației, ale păcii, ale adevărului. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 351, 6/3.

ASASINA, asasinez, vb. I. Tranz. A omorî mișelește și cu premeditare; a ucide. ♦ Fig. (Fam.) A plictisi, a enerva cu insistențele. – Fr. assassiner.

ASASINA vb. I. tr. A comite un asasinat; a ucide. ♦ (Fig.; fam.) A plictisi în cel mai înalt grad (cu insistențele). [< fr. assassiner, it. assassinare].

ASASINA vb. tr. 1. a comite un asasinat. 2. (fam.) a plictisi în cel mai înalt grad (cu insistențele). (< fr. assassiner)

A ASASINA ~ez tranz. A ucide printr-un asasinat. /<fr. assassiner

asasinà v. 1. a ucide cu precugetare și prin surprindere (ca tâlharii); 2. fig. a importuna foarte.

ASASIN, -Ă, asasini, -e, s. m. și f. 1. Persoană care omoară premeditat pe cineva; ucigaș. 2. (La m. pl.) Sectă musulmană șiită cu caracter secret care a acționat în sec. XI-XIII pe teritoriul actualelor state Iran, Siria și Liban. – Din fr. assassin.

asasin, ~ă smf [At: BĂRAC, A. 4 / V: (înv) ~sen / Pl: ~i, ~e / E: fr assassin] Persoană care omoară premeditat pe cineva.

*ASASIN, -INĂ (pl. -ine) adj. sm. f. 1 Care asasinează, omorîtor, ucigaș: un doctor ~ ¶ 2 Fig.: priviri ~e [fr. < it.].

ASASIN, -Ă, asasini, -e, s. m., s. f. Persoană care omoară premeditat pe cineva; ucigaș. – Din fr. assassin.

ASASIN, -Ă, asasini, -e, s. m. și f. Persoană care a omorît mișelește pe cineva, ucigaș; p. ext. persoană care îndeamnă la acțiuni criminale. ◊ (Adjectival) Pornire asasină.

ASASIN, -Ă, asasini, -e, s. m. și f. Persoană care omoară mișelește și premeditat pe cineva; ucigaș. – Fr. assassin.

ASASIN, -Ă s.m. și f. Cel care a înfăptuit un asasinat; ucigaș, criminal. [< fr. assassin, it. assassino < ar. hașșașin – băutor de hașiș].

ASASIN, -Ă s. m. f. cel care comite un asasinat; ucigaș. (< fr. assassin, it. assassino)

ASASIN ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care săvârșește un asasinat; ucigaș; criminal. /<fr. assassin

*asasín, -ă s. (fr. assassin, d. it. asassino, care vine d. ar. hašâšî, pl. d. hašiš, consumator de hașiș; sp. asesino. Pe la 1090 s’a pornit din Persia o sectă musulmană de fanaticĭ numițĭ și ismailițĭ, care se îmbătaŭ cu hașiș și, în timpu cruciatelor, ucideaŭ oamenĭ pe stradă). Ucigaș mișel. Adj. Un cuțit asasin.

*asasinéz v. tr. (fr. assassiner). Ucid mișelește. Fig. Iron. Plictisesc cu vorba.

asasina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. asasinez, 3 asasinează; conj. prez. 1 sg. să asasinez, 3 să asasineze

asasina (a ~) vb., ind. prez. 3 asasinează

asasina vb., ind. prez. 3 sg. și pl. asasinează

asasină s. f., g.-d. art. asasinei; pl. asasine

asasină s. f., g.-d. art. asasinei; pl. asasine

asasină s. f., g.-d. art. asasinei; pl. asasine

ASASÍN -Ă, (< fr.) s. m. și f. 1. S. m. și f. Persoană care săvîrșește un asasinat; ucigaș. 2. (La m. pl.) Sectă musulmană șiită organizată sub forma unei societăți secrete ai cărei membri au acționat pe terit. actualelor state Iran, Siria și Liban (sec. 11-13). Întemeiată de Hasan ibn as-Sabbah, care a pus stăpînire (în 1090) pe cetatea Alamut (din M-ții Erbuz), devenită cartier general, extinzîndu-și apoi autoritatea, prin teroare și asasinate politice, asupra unui larg terit. din NV Iranului. Suprimați de mongoli (în Iran, 1256) și de mameluci (în Siria și Liban, 1272).

ASASINA vb. v. omorî.

ASASINA vb. a omorî, a suprima, a ucide, (rar) a masacra, (înv. și pop.) a prăpădi, a sfîrși, (pop.) a dovedi, a găti, a răpune, (înv. și reg.) a pieri, a pustii, a sparge, a stinge, (reg.) a mătrăși, a prăda, (Mold.) a stropși, (înv.) a cumpli, a pierde, a săvîrși, a seca, a strica, (înv. și pop. fig.) a muta, (fam. fig.) a achita, a curăța, a lichida, (arg.) a mierli.

ASASIN s., adj. v. criminal.

ASASIN s., adj. criminal, omorîtor, ucigaș, (livr.) homicid, (rar) omucigaș, ucigător, (înv.) criminalist, omucid, războinic, șugubăț. (~ a fost prins.)