4 definiții pentru articulațiune

articulațiúne sf vz articulație

ARTICULAȚIÚNE s.f. v. articulație.

articulați(un)e f. 1. încheietura oaselor; 2. rostire deslușită; 3. enunțarea faptelor.

*articulațiúne f. (lat. articulátio, -ónis). Încheĭetură, juncțiune de oase. Pronunțare. – Și -áție.

Intrare: articulațiune
articulațiune
substantiv feminin (F107) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular articulațiune articulațiunea
plural articulațiuni articulațiunile
genitiv-dativ singular articulațiuni articulațiunii
plural articulațiuni articulațiunilor
vocativ singular
plural