2 intrări

îracan (interj.)

  • 1. (Și în forma îraca) Îracan de mine ! = săracul (săraca) de mine ! bietul de mine ! vai de mine !
    exemple
    • Î... ra... ca de mine și de mine ! Dar nici atîta lucru nu știi ? CREANGĂ, P. 322.
      surse: DLRLC

etimologie:

sărăcan (s.m.f.)

  • 1. Om sărac, nevoiaș.
    exemple
    • N-o lasă taică-său să ia un sărăcan. STANCU, D. 80.
      surse: DLRLC
    • (Cu pronunțare regională) Și tot eu, săracan de mine, voi căuta să te urmez la groapă, că doară n-ai pe nime pe lumea asta. CONTEMPORANUL, VII 527.
      surse: DLRLC
    • (Cu pronunțare regională) Săracan de mine !... Ce-au pățit ? ALECSANDRI, T. 349.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Exprimând compătimire) Sărăcan (sau arăcan) de mine (și de mine)! = vai de mine (și de mine)! nenorocitul de mine!
      surse: NODEX DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • De ce m-ați mai chemat, sărăcan de mine. ȘEZ. XII 39.
        surse: DLRLC
  • 2. (Exprimă compătimire față de cineva sau ceva) Biet, sărman, nenorocit, sărac.
    surse: DEX '09 DEX '98 popular

etimologie:

  • (1.) (provine) din sărac + sufix -an.
    surse: DEX '09
    • Cf. săraca-mi [de mine].
      surse: DEX '09

4 definiții

aracán sm vz sărăcan

săràcan a. Mold. foarte sărac; săracan de mine ! exclamațiune de mare nenorocire (adesea cu o nuanță comică).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

sărăcán adj. v. BIET. NENOROCIT. NEVOIAȘ. SĂRAC. SĂRMAN.

Intrare: îracan (interj.)
aracan (interj.) interjecție
interjecție (I10)
îracan (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Intrare: sărăcan (s.m.f.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aracan aracanul
plural aracani aracanii
genitiv-dativ singular aracan aracanului
plural aracani aracanilor
vocativ singular aracanule, aracane
plural aracanilor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iracan iracanul
plural iracani iracanii
genitiv-dativ singular iracan iracanului
plural iracani iracanilor
vocativ singular iracanule, iracane
plural iracanilor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular îracan îracanul
plural îracani îracanii
genitiv-dativ singular îracan îracanului
plural îracani îracanilor
vocativ singular îracanule, îracane
plural îracanilor
substantiv masculin și feminin (MF1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sărăcan sărăcanul sărăca sărăcana
plural sărăcani sărăcanii sărăcane sărăcanele
genitiv-dativ singular sărăcan sărăcanului sărăcane sărăcanei
plural sărăcani sărăcanilor sărăcane sărăcanelor
vocativ singular sărăcanule, sărăcane sărăcană, sărăcano
plural sărăcanilor sărăcanelor
substantiv masculin și feminin (MF1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular săracan săracanul săraca săracana
plural săracani săracanii săracane săracanele
genitiv-dativ singular săracan săracanului săracane săracanei
plural săracani săracanilor săracane săracanelor
vocativ singular săracanule, săracane săracană, săracano
plural săracanilor săracanelor
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sireican sireicanul sireica sireicana
plural sireicani sireicanii sireicane sireicanele
genitiv-dativ singular sireican sireicanului sireicane sireicanei
plural sireicani sireicanilor sireicane sireicanelor
vocativ singular sireicanule, sireicane sireicană, sireicano
plural sireicanilor sireicanelor

23 de definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ARACÁN s. m. v. sărăcan.

ARACÁN interj, v. îracan.

ARACÁN interj. v. îracan.

IRACÁN s. m. v. sărăcan.

ÎRACÁN s. m. v. sărăcan.

SĂRACÁN, -Ă adj., s. m. și f. v. sărăcan.

SĂRĂCÁN, -Ă, sărăcani, -e, s. m. și f. (Pop.) 1. S. m. și f. Om sărac (1), nevoiaș. 2. (Exprimă compătimire față de cineva sau ceva) Biet, sărman, nenorocit, sărac (7). [Var.: săracán, -ă, sireicán, -ă s. m. și f., aracán, iracán, îracán s. m.] – Sărac + suf. -an. Cf. săraca-mi [de mine].

SIREICÁN, -Ă adj., s. m. și f. v. sărăcan.

IRACÁN s. m. v. sărăcan.

ÎRACÁN s. m. v. sărăcan.

SĂRACÁN, -Ă adj., s. m. și f. v. sărăcan.

SĂRĂCÁN, -Ă, sărăcani, -e, s. m. și f. (Pop.) 1. S. m. și f. Om sărac (1), nevoiaș. 2. (Exprimă compătimire față de cineva sau ceva) Biet, sărman, nenorocit, sărac (7). [Var.: săracán, -ă, sireicán, -ă s. m. și f., aracán, iracán, îracán s. m.] – Sărac + suf. -an. Cf. săraca-mi [de mine].

SIREICÁN, -Ă adj., s. m. și f. v. sărăcan.

ÎRACÁN interj. (Popular, și în forma îraca, numai în expr.) Îracan de mine ! = săracul (săraca) de mine ! bietul de mine ! vai de mine ! Î... ra... ca de mine și de mine ! Dar nici atîta lucru nu știi ? CREANGĂ, P. 322. – Variante: aracán (SBIERA, P. 9), îracá interj.

SĂRĂCÁN, -Ă, sărăcani, -e, s. m. și f. Om sărac. N-o lasă taică-său să ia un sărăcan. STANCU, D. 80. ◊ Expr. (Exprimînd compătimire) Sărăcan de mîne = vai de mine. V. îracan. De ce m-ați mai chemat, sărăcan de mine. ȘEZ. XII 39. (Cu pronunțare regională) Și tot eu, săracan de mine, voi căuta să te urmez la groapă, că doară n-ai pe nime pe lumea asta. CONTEMPORANUL, VII 527. Săracan de mine !... Ce-au pățit ? ALECSANDRI, T. 349. – Variantă: sireicán, -ă (CREANGĂ, P. 52) s. m. și f.

SIREICÁN, -Ă s. m. și f. v. sărăcan.

sărăcán (pop.) adj. m., s. m., pl. sărăcáni; f. sărăcánă, pl. sărăcáne

sărăcán adj. m., s. m., pl. sărăcáni; f. sg. sărăcánă, pl. sărăcáne

SĂRĂCÁN adj. v. biet, nenorocit, nevoiaș, sărac, sărman.

SĂRĂCÁN adj., s. v. calic, necăjit, nevoiaș, sărac, sărman.

SĂRĂCÁN ~ă (~i, ~e) și substantival fam. (despre persoane) v. SĂRAC.~ (sau arăcan) de mine (și de mine)! vai de mine (și de mine)! nenorocitul de mine! /sărac + suf. ~an