12 definiții pentru apicultoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

apicultor, ~oare smf, a [At: DA / A: (Trs) -cui~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr apiculteur] 1-2 (Persoană) care se îndeletnicește cu creșterea albinelor Si: prisăcar, stupar.

APICULTÓR, -OÁRE, apicultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu apicultura; albinar, prisăcar, stupar. – Din fr. apiculteur.

APICULTÓR, -OÁRE, apicultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu apicultura; albinar, prisăcar, stupar. – Din fr. apiculteur.

APICULTÓR, -OÁRE, apicultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu apicultura. V. prisăcar, stupar. [Gospodăria agricolă colectivă se obligă] să ridice necontenit calificarea membrilor gospodăriei colective, înlesnindu-le pregătirea pentru funcțiunile de brigadieri, contabili, agronomi, zootehnicieni, tractoriști, apicultori. STAT. GOSP. AGR. 17.

APICULTÓR, -OÁRE, apicultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu apicultura. – După fr. apiculteur.

APICULTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu apicultura. [< fr. apiculteur, cf. it. apicultore < lat. apis – albină, cultor – cultivator].

APICULTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă cu apicultura. (< fr. apiculteur)

*apicultór, -oáre s. (lat. apis, albină, și cultor, cultivator). Care crește albinele, albinar, prisăcar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

apicultoáre s. f., g.-d. art. apicultoárei; pl. apicultoáre

apicultoáre s. f., g.-d, art. apicultoárei; pl. apicultoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

APICULTÓR s. albinar, prisăcar, stupar, (înv. și reg.) mierar. (~ul se ocupă cu creșterea albinelor.)

APICULTOR s. albinar, prisăcar, stupar, (înv. și reg.) mierar. (~ se ocupă cu creșterea albinelor.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

API- „albină, de albină, albinărit”. ◊ L. apis „albină” > fr. api-, it. id., engl. id. > rom. api-.~col (v. -col1), adj., care se referă la creșterea albinelor; ~cultor (v. -cultor), s. m. și f., persoană care se ocupă cu apicultura; ~cultură (v. -cultură), s. f., știință care studiază creșterea albinelor; ~form (v. -form), adj., în formă de albină; ~fug (v. -fug), adj., s. n., (preparat) folosit ca mijloc de protecție contra albinelor; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a produselor apicole în scop terapeutic; ~vor (v. -vor), adj., care distruge sau care devorează albinele.

Intrare: apicultoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apicultoare
  • apicultoarea
plural
  • apicultoare
  • apicultoarele
genitiv-dativ singular
  • apicultoare
  • apicultoarei
plural
  • apicultoare
  • apicultoarelor
vocativ singular
  • apicultoare
  • apicultoareo
plural
  • apicultoarelor

apicultor, -oare apicultoare apicultor

  • 1. Persoană care se ocupă cu apicultura.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: albinar mierar prisăcar stupar un exemplu
    exemple
    • [Gospodăria agricolă colectivă se obligă] să ridice necontenit calificarea membrilor gospodăriei colective, înlesnindu-le pregătirea pentru funcțiunile de brigadieri, contabili, agronomi, zootehnicieni, tractoriști, apicultori. STAT. GOSP. AGR. 17.
      surse: DLRLC

etimologie: