anticipat², ~ă [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: anticipa] 1 a Realizat sau considerat realizat înainte de termenul fixat. 2 av Făcut înainte de momentul potrivit. 3 av Primit în mod devansat față de un termen. 4 a Prezis de cineva. 5 a (D. deciziile adversarului) Ghicit². 6 a (D. descoperiri științifice viitoare) Imaginat².

anticipat¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: anticipa] 1-4 Anticipare (1-4).

*ANTICIPAT I. adj. p. ANTICIPA. II. adv. Înainte de timpul hotărît, înainte de îndeplinirea unui lucru.

ANTICIPAT, -Ă, anticipați, -te, adj. Realizat înainte de momentul cuvenit. Plată anticipată. Răspuns anticipat. Mulțumiri anticipate. ◊ (Adverbial) Abonamentul la radio se plătește anticipat.

ANTICIPAT, -Ă, anticipați, -te, adj. (Adesea adverbial) Realizat înainte de termenul sau momentul cuvenit. – V. anticipa.

ANTICIPAT, -Ă adj. Făcut înainte de un anumit moment. // adv. Cu anticipație. [< anticipa].

ANTICIPAT adv. cu anticipație. (< fr. anticipé)

*anticipát, -ă adj. Apucat în ainte, făcut pin anticipațiune: plată anticipată. Adv. A plăti anticipat.

ANTICIPA, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată) sau înaintea timpului convenit. [Prez. ind. și: anticip] – Din fr. anticiper, lat. anticipare.

anticipa vt [At: CĂLINESCU, E. O. II, 49 / Pzi: ~pez și (înv) anticip / E: fr anticiper, lat anticipare] 1 A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată). 2 A face sau a spune ceva înaintea momentului potrivit. 3 A prezice fapte viitoare ale altcuiva. 4 A ghici următoarele decizii ale unui adversar. 5 A imagina descoperiri științifice viitoare și consecințe posibile ale lor, în literatura de science- fiction.

*ANTICIPA (-cipez, -cip) I. vb. tr. 1 A face un lucru înainte de timpul hotărît: ~ o plată ¶ 2 A se gîndi la un lucru, a lua o hotărîre înainte de timpul fixat să se îndeplinească: ~ viitorul. II. vb. intr. (construit cu asupra) 1 A face ceva, a se ocupa, a vorbi de ceva înaintea altor lucruri, înaintea timpului hotărît lor: trebue să anticipez asupra faptelor ¶ 2 A se folosi de ceva mai ’nainte de timp: anticipează asupra veniturilor sale [fr. < lat.].

ANTICIPA, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată) sau înaintea timpului cuvenit. – Din fr. anticiper, lat. anticipare.

ANTICIPA, anticipez, vb. I. Intranz. (De obicei cu determinări introduse prin prep. «asupra») A o lua înainte, a face ceva înaintea momentului cuvenit.

ANTICIPA, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A o lua înainte, a săvîrși o acțiune înaintea alteia sau înaintea timpului cuvenit. – Fr. anticiper (lat. lit. anticipare).

ANTICIPA vb. I. intr., tr. A face ceva dinainte; a o lua înainte, a depăși. [< fr. anticiper, cf. lat. anticipare].

ANTICIPA vb. intr., tr. a ghici dinainte, a prevedea; a devansa. (< fr. anticiper, lat. anticipare)

A ANTICIPA anticip 1. tranz. A realiza înainte de termenul prevăzut; a devansa. 2. intranz. A efectua sau a spune un lucru înainte de timp. [Și anticipez] /<fr. anticiper, lat. anticipare

anticipà v. 1. a preveni, a lua înainte, a preîntâmpina (ziua, plata); 2. a uzurpa drepturile cuiva.

*antícip și -éz, a -á v. tr. (lat. anticipa, -cipáre, d. ante, înainte, și capere, a lua). Apuc în ainte, preîntîmpin: a anticipa plata (a plăti din ainte). Uzurp: a anticipa veniturile cuĭva.

+anticipat adj. m., pl. anticipați; f. anticipată, pl. anticipate

anticipat adv., adj. m., pl. anticipați; f. sg. anticipată, pl. anticipate

!anticipa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. anticipez, 3 anticipează; conj. prez. 1 sg. să anticipez, 3 să anticipeze

anticipa (a ~) vb., ind. prez. 3 anticipează/anticipă

anticipa vb., ind. prez. 1 sg. anticipez / anticip, 3 sg. și pl. anticipează / anticipă

anticipez.

ANTICIPAT adj. prealabil, preliminar, premergător. (O condiție ~.)

ANTICIPAT adj. prealabil, preliminar, premergător. (O condiție ~.)

ANTICIPA vb. 1. v. prevesti. 2. v. presimți.

ANTICIPA vb. 1. a anunța, a prevesti, a vesti, (rar) a promite. (Vîntul ~ o furtună.) 2. a intui, a presimți, a simți, (fig.) a mirosi. (A ~ ceea ce avea să se întîmple.)

ANTICIPAT, -Ă adj. (< anticipa < fr. anticiper, cf. lat. anticipare): în sintagmele complement (direct, indirect) anticipat, completivă (directă, indirectă) anticipată, parte de propoziție anticipată, subiect anticipat, subiectivă anticipată și subordonată anticipată (v.).