2 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

anticipat2, ~ă [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: anticipa] 1 a Realizat sau considerat realizat înainte de termenul fixat. 2 av Făcut înainte de momentul potrivit. 3 av Primit în mod devansat față de un termen. 4 a Prezis de cineva. 5 a (D. deciziile adversarului) Ghicit2. 6 a (D. descoperiri științifice viitoare) Imaginat2.

anticipát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: anticipa] 1-4 Anticipare (1-4).

ANTICIPÁT, -Ă, anticipați, -te, adj. (Adesea adverbial) Realizat înainte de termenul sau de momentul convenit. – V. anticipa.

ANTICIPÁT, -Ă, anticipați, -te, adj. (Adesea adverbial) Realizat înainte de termenul sau de momentul convenit. – V. anticipa.

ANTICIPÁT, -Ă, anticipați, -te, adj. Realizat înainte de momentul cuvenit. Plată anticipată. Răspuns anticipat. Mulțumiri anticipate. ◊ (Adverbial) Abonamentul la radio se plătește anticipat.

ANTICIPÁT, -Ă, anticipați, -te, adj. (Adesea adverbial) Realizat înainte de termenul sau momentul cuvenit. – V. anticipa.

ANTICIPÁT, -Ă adj. Făcut înainte de un anumit moment. // adv. Cu anticipație. [< anticipa].

ANTICIPÁT adv. cu anticipație. (< fr. anticipé)

*anticipát, -ă adj. Apucat în ainte, făcut pin anticipațiune: plată anticipată. Adv. A plăti anticipat.

anticipa vt [At: CĂLINESCU, E. O. II, 49 / Pzi: ~pez și (înv) anticip / E: fr anticiper, lat anticipare] 1 A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată). 2 A face sau a spune ceva înaintea momentului potrivit. 3 A prezice fapte viitoare ale altcuiva. 4 A ghici următoarele decizii ale unui adversar. 5 A imagina descoperiri științifice viitoare și consecințe posibile ale lor, în literatura de science- fiction.

ANTICIPÁ, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată) sau înaintea timpului convenit. [Prez. ind. și: anticip] – Din fr. anticiper, lat. anticipare.

ANTICIPÁ, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată) sau înaintea timpului cuvenit. – Din fr. anticiper, lat. anticipare.

ANTICIPÁ, anticipez, vb. I. Intranz. (De obicei cu determinări introduse prin prep. «asupra») A o lua înainte, a face ceva înaintea momentului cuvenit.

ANTICIPÁ, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A o lua înainte, a săvârși o acțiune înaintea alteia sau înaintea timpului cuvenit. – Fr. anticiper (lat. lit. anticipare).

ANTICIPÁ vb. I. intr., tr. A face ceva dinainte; a o lua înainte, a depăși. [< fr. anticiper, cf. lat. anticipare].

ANTICIPÁ vb. intr., tr. a ghici dinainte, a prevedea; a devansa. (< fr. anticiper, lat. anticipare)

A ANTICIPÁ antícip 1. tranz. A realiza înainte de termenul prevăzut; a devansa. 2. intranz. A efectua sau a spune un lucru înainte de timp. [Și anticipez] /<fr. anticiper, lat. anticipare

anticipà v. 1. a preveni, a lua înainte, a preîntâmpina (ziua, plata); 2. a uzurpa drepturile cuiva.

*antícip și -éz, a v. tr. (lat. anticipa, -cipáre, d. ante, înainte, și capere, a lua). Apuc în ainte, preîntîmpin: a anticipa plata (a plăti din ainte). Uzurp: a anticipa veniturile cuĭva.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anticipát adv., adj. m., pl. anticipáți; f. sg. anticipátă, pl. anticipáte

anticipá (a ~) vb., ind. prez. 3 anticipeáză/antícipă

arată toate definițiile

Intrare: anticipat
anticipat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anticipat
  • anticipatul
  • anticipatu‑
  • anticipa
  • anticipata
plural
  • anticipați
  • anticipații
  • anticipate
  • anticipatele
genitiv-dativ singular
  • anticipat
  • anticipatului
  • anticipate
  • anticipatei
plural
  • anticipați
  • anticipaților
  • anticipate
  • anticipatelor
vocativ singular
plural
Intrare: anticipa
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • anticipa
  • anticipare
  • anticipat
  • anticipatu‑
  • anticipând
  • anticipându‑
singular plural
  • anticipea
  • anticipați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • anticipez
(să)
  • anticipez
  • anticipam
  • anticipai
  • anticipasem
a II-a (tu)
  • anticipezi
(să)
  • anticipezi
  • anticipai
  • anticipași
  • anticipaseși
a III-a (el, ea)
  • anticipea
(să)
  • anticipeze
  • anticipa
  • anticipă
  • anticipase
plural I (noi)
  • anticipăm
(să)
  • anticipăm
  • anticipam
  • anticiparăm
  • anticipaserăm
  • anticipasem
a II-a (voi)
  • anticipați
(să)
  • anticipați
  • anticipați
  • anticiparăți
  • anticipaserăți
  • anticipaseți
a III-a (ei, ele)
  • anticipea
(să)
  • anticipeze
  • anticipau
  • anticipa
  • anticipaseră
verb (VT2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • anticipa
  • anticipare
  • anticipat
  • anticipatu‑
  • anticipând
  • anticipându‑
singular plural
  • anticipă
  • anticipați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • anticip
(să)
  • anticip
  • anticipam
  • anticipai
  • anticipasem
a II-a (tu)
  • anticipi
(să)
  • anticipi
  • anticipai
  • anticipași
  • anticipaseși
a III-a (el, ea)
  • anticipă
(să)
  • anticipe
  • anticipa
  • anticipă
  • anticipase
plural I (noi)
  • anticipăm
(să)
  • anticipăm
  • anticipam
  • anticiparăm
  • anticipaserăm
  • anticipasem
a II-a (voi)
  • anticipați
(să)
  • anticipați
  • anticipați
  • anticiparăți
  • anticipaserăți
  • anticipaseți
a III-a (ei, ele)
  • anticipă
(să)
  • anticipe
  • anticipau
  • anticipa
  • anticipaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

anticipat

etimologie:

  • vezi anticipa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

anticipa

etimologie: