17 definiții pentru prealabil

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREALABIL, -Ă, prealabili, -e, adj. Care trebuie făcut, pregătit, spus înainte de începerea unei acțiuni principale; care precedă, care este anterior; anticipat, preliminar. ◊ Loc. adv. În prealabil = mai întâi, mai înainte de... [Pr.: pre-a-] – Din fr. préalable.

PREALABIL, -Ă, prealabili, -e, adj. Care trebuie făcut, pregătit, spus înainte de începerea unei acțiuni principale; care precedă, care este anterior; anticipat, preliminar. ◊ Loc. adv. În prealabil = mai întâi, mai înainte de... [Pr.: pre-a-] – Din fr. préalable.

prealabil, ~ă a [At: MARIN, F. V. / P: pre-a~ / Pl: ~i, ~e / E: fr préalable] 1 Care trebuie supus, examinat, făcut, pregătit, cunoscut înainte de începerea unei acțiuni principale, condiționând reușita acesteia. 2 Care precedă. 3 Anticipat. 4 (Pex) Preliminar. 5 (Îs) Chestiune ~ă (În sistemul parlamentar din trecut) Discutare a oportunității unui proiect de lege înainte de a începe dezbaterea propriu-zisă. 6 (Îlav) În ~ Mai întâi Si: (îvr) prealabilmente.

PREALABIL, -Ă, prealabili, -e, adj. Care trebuie spus, făcut, pregătit înainte de începerea unei acțiuni principale, care precedă, care e anterior. Se hotărî totuși să treacă pe la Dumescu... să schimbe numai două vorbe prealabile. REBREANU, R. I 255. Pentru ca să vă fac a ajunge la scopul d-voastră, sînt silit a vă supune mai întîi la oarecare examin... prealabil. ALECSANDRI, T. I 295. ◊ (Adverbial) Nu cumva să pleci încoace fără să mă anunți prealabil. CARAGIALE, O. VII 259. ◊ Loc. adv. În prealabil = mai întîi, mai înainte. Vartolomeu Diaconu ieși în săliță după ce a meșteruit în prealabil flacăra puțină a lămpii. C. PETRESCU, A. 283. În prealabil e obligat să ia contact cu amicii politici. REBREANU, R. I 172. Propunerile... să se trimită la toate secțiunile Adunării, spre a se studia în prealabil de toți deputații. KOGĂLNICEANU, S. A. 135. – Pronunțat: pre-a-.

PREALABIL, -Ă adj. Care trebuie zis, făcut, cercetat înainte de începerea acțiunii principale, înainte de a trece la ceva. ♦ În prealabil = mai întîi, mai înainte. [Cf. fr. préalable].

PREALABIL, -Ă adj. care trebuie zis, făcut etc. înainte de începerea unei acțiuni principale, înainte de a trece la ceva. ◊ care precedă, anterior; anticipat. ◊ (adv.) în ~ = mai întâi, mai înainte de... (< fr. préalable)

PREALABIL ~ă (~i, ~e) Care se realizează înainte; care precedă. ◊ În ~ dinainte. [Sil. pre-a-] /<fr. préalable

prealabil a. care trebue zis, făcut, examinat înainte de a trece mai departe: chestiune prealabilă. ║ adv. înainte de toate.

*prealábil, -ă (ea 2 silabe) adj. (fr. préalable, d. aller, a merge, după lat. praeámbulum, preámbul. V. pre 2). Care trebuĭe să se facă înainte de a începe alte lucrurĭ: examin prealabil, studiĭ prealabile, chestiune prealabilă. Adv. În mod prealabil: o substanță uscată prealabil. – Sin. cu preliminar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prealabil2 (în ~) (desp. pre-a-) loc. adv.

prealabil1 (desp. pre-a-) adj. m., pl. prealabili; f. prealabilă, pl. prealabile

*prealabil2 (în ~) (pre-a-) loc. adv.

prealabil1 (pre-a-) adj. m., pl. prealabili; f. prealabilă, pl. prealabile

prealabil adj. m. (sil. pre-a-), pl. prealabili; f. sg. prealabilă, pl. prealabile

prealabil (e-a)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREALABIL adj. 1. v. anticipat. 2. pregătitor, preliminar, premergător, (rar) preparator. (Studii ~.)

PREALABIL adj. 1. anticipat, preliminar, premergător. (O condiție ~.) 2. pregătitor, preliminar, premergător, (rar) preparator. (Studii ~.)

Intrare: prealabil
prealabil adjectiv
  • silabație: pre-a- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prealabil
  • prealabilul
  • prealabilu‑
  • prealabilă
  • prealabila
plural
  • prealabili
  • prealabilii
  • prealabile
  • prealabilele
genitiv-dativ singular
  • prealabil
  • prealabilului
  • prealabile
  • prealabilei
plural
  • prealabili
  • prealabililor
  • prealabile
  • prealabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prealabil, prealabilăadjectiv

  • 1. Care trebuie făcut, pregătit, spus înainte de începerea unei acțiuni principale; care precedă, care este anterior. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Se hotărî totuși să treacă pe la Dumescu... să schimbe numai două vorbe prealabile. REBREANU, R. I 255. DLRLC
    • format_quote Pentru ca să vă fac a ajunge la scopul d-voastră, sînt silit a vă supune mai întîi la oarecare examin... prealabil. ALECSANDRI, T. I 295. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Nu cumva să pleci încoace fără să mă anunți prealabil. CARAGIALE, O. VII 259. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială În prealabil = mai întâi, mai înainte de... DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Vartolomeu Diaconu ieși în săliță după ce a meșteruit în prealabil flacăra puțină a lămpii. C. PETRESCU, A. 283. DLRLC
      • format_quote În prealabil e obligat să ia contact cu amicii politici. REBREANU, R. I 172. DLRLC
      • format_quote Propunerile... să se trimită la toate secțiunile Adunării, spre a se studia în prealabil de toți deputații. KOGĂLNICEANU, S. A. 135. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.