ANTICIPA, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată) sau înaintea timpului convenit. [Prez. ind. și: anticip] – Din fr. anticiper, lat. anticipare.

anticipa vt [At: CĂLINESCU, E. O. II, 49 / Pzi: ~pez și (înv) anticip / E: fr anticiper, lat anticipare] 1 A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată). 2 A face sau a spune ceva înaintea momentului potrivit. 3 A prezice fapte viitoare ale altcuiva. 4 A ghici următoarele decizii ale unui adversar. 5 A imagina descoperiri științifice viitoare și consecințe posibile ale lor, în literatura de science- fiction.

anticipat², ~ă [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: anticipa] 1 a Realizat sau considerat realizat înainte de termenul fixat. 2 av Făcut înainte de momentul potrivit. 3 av Primit în mod devansat față de un termen. 4 a Prezis de cineva. 5 a (D. deciziile adversarului) Ghicit². 6 a (D. descoperiri științifice viitoare) Imaginat².

anticipat¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: anticipa] 1-4 Anticipare (1-4).

*ANTICIPA (-cipez, -cip) I. vb. tr. 1 A face un lucru înainte de timpul hotărît: ~ o plată ¶ 2 A se gîndi la un lucru, a lua o hotărîre înainte de timpul fixat să se îndeplinească: ~ viitorul. II. vb. intr. (construit cu asupra) 1 A face ceva, a se ocupa, a vorbi de ceva înaintea altor lucruri, înaintea timpului hotărît lor: trebue să anticipez asupra faptelor ¶ 2 A se folosi de ceva mai ’nainte de timp: anticipează asupra veniturilor sale [fr. < lat.].

*ANTICIPAT I. adj. p. ANTICIPA. II. adv. Înainte de timpul hotărît, înainte de îndeplinirea unui lucru.

ANTICIPA, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată) sau înaintea timpului cuvenit. – Din fr. anticiper, lat. anticipare.

ANTICIPA, anticipez, vb. I. Intranz. (De obicei cu determinări introduse prin prep. «asupra») A o lua înainte, a face ceva înaintea momentului cuvenit.

ANTICIPAT, -Ă, anticipați, -te, adj. Realizat înainte de momentul cuvenit. Plată anticipată. Răspuns anticipat. Mulțumiri anticipate. ◊ (Adverbial) Abonamentul la radio se plătește anticipat.

ANTICIPA, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A o lua înainte, a săvîrși o acțiune înaintea alteia sau înaintea timpului cuvenit. – Fr. anticiper (lat. lit. anticipare).

ANTICIPAT, -Ă, anticipați, -te, adj. (Adesea adverbial) Realizat înainte de termenul sau momentul cuvenit. – V. anticipa.

ANTICIPA vb. I. intr., tr. A face ceva dinainte; a o lua înainte, a depăși. [< fr. anticiper, cf. lat. anticipare].

ANTICIPAT, -Ă adj. Făcut înainte de un anumit moment. // adv. Cu anticipație. [< anticipa].

ANTICIPA vb. intr., tr. a ghici dinainte, a prevedea; a devansa. (< fr. anticiper, lat. anticipare)

ANTICIPAT adv. cu anticipație. (< fr. anticipé)

A ANTICIPA anticip 1. tranz. A realiza înainte de termenul prevăzut; a devansa. 2. intranz. A efectua sau a spune un lucru înainte de timp. [Și anticipez] /<fr. anticiper, lat. anticipare

anticipà v. 1. a preveni, a lua înainte, a preîntâmpina (ziua, plata); 2. a uzurpa drepturile cuiva.

*antícip și -éz, a -á v. tr. (lat. anticipa, -cipáre, d. ante, înainte, și capere, a lua). Apuc în ainte, preîntîmpin: a anticipa plata (a plăti din ainte). Uzurp: a anticipa veniturile cuĭva.

*anticipát, -ă adj. Apucat în ainte, făcut pin anticipațiune: plată anticipată. Adv. A plăti anticipat.

!anticipa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. anticipez, 3 anticipează; conj. prez. 1 sg. să anticipez, 3 să anticipeze

+anticipat adj. m., pl. anticipați; f. anticipată, pl. anticipate

anticipa (a ~) vb., ind. prez. 3 anticipează/anticipă

anticipa vb., ind. prez. 1 sg. anticipez / anticip, 3 sg. și pl. anticipează / anticipă

anticipat adv., adj. m., pl. anticipați; f. sg. anticipată, pl. anticipate

anticipez.

ANTICIPAT, -Ă adj. (< anticipa < fr. anticiper, cf. lat. anticipare): în sintagmele complement (direct, indirect) anticipat, completivă (directă, indirectă) anticipată, parte de propoziție anticipată, subiect anticipat, subiectivă anticipată și subordonată anticipată (v.).

ANTICIPA vb. 1. v. prevesti. 2. v. presimți.

ANTICIPAT adj. prealabil, preliminar, premergător. (O condiție ~.)

ANTICIPA vb. 1. a anunța, a prevesti, a vesti, (rar) a promite. (Vîntul ~ o furtună.) 2. a intui, a presimți, a simți, (fig.) a mirosi. (A ~ ceea ce avea să se întîmple.)

ANTICIPAT adj. prealabil, preliminar, premergător. (O condiție ~.)