opțiuni

amesteca mesteca

  • 1. A (se) face un amestec.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX tranzitiv reflexiv
    • 1.1. A pune la un loc, a uni două sau mai multe elemente diferite.
      surse: DLRLC tranzitiv 6 exemple
      exemple
      • A amesteca varul cu nisip. A amesteca vinul cu apă.
        surse: DLRLC
      • [Flacăra] clipește-abia, din cînd în cînd, Cu stingerea-n bătaie. Lumini cu umbre-amestecînd Prin colțuri de odaie. COȘBUC, P. I 191.
        surse: DLRLC
      • De bătea piatra holdele, apoi pe ale lui le amesteca cu pămîntul. ISPIRESCU, L. 206.
        surse: DLRLC
      • În lupta și trînta aceasta, masa se răsturnase; ulcioarele se spărseseră și vinul amestecat cu sînge făcuse o baltă pe lespezile salei. NEGRUZZI, S. I 152.
        surse: DLRLC
      • În chimir se amestecau, pe lîngă baierele pungii, lanțugul briceagului... și țarțamurile scăpărătorilor. SADOVEANU, N. F. 12.
        surse: DLRLC reflexiv
      • Ceaiul... luă o vopsea purpurie, amestecîndu-se cu rumul. NEGRUZZI, S. I 74.
        surse: DLRLC reflexiv
    • 1.2. A introduce, a adăuga ceva într-un lichid.
      surse: DLRLC tranzitiv un exemplu
      exemple
      • În paharul ce dete lui Făt-Frumos amestecă, fără să știe el, niște buruieni adormitoare. ISPIRESCU, L. 106.
        surse: DLRLC
    • 1.3. A provoca dezordine, a încurca diverse lucruri între ele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX tranzitiv 2 exemple
      exemple
      • Ia seama să nu amesteci fișele, căci sînt bine clasate, Atuncea dinaintea lui Arald zidul piere; El vede toată firea amestecat-afară – Ninsoare, fulger, gheață, vînt arzător de vară. EMINESCU, O. I 94.
        surse: DLRLC
      • Așa își aducea acum aminte, Amestecînd imagini vii cu vise Și ce-i acum, cu ce-a fost înainte. D. BOTEZ, în POEZ. N. 78.
        surse: DLRLC
    • 1.4. (Despre persoane) A antrena în mod conștient (într-o chestiune sau într-o situație nedorită).
      surse: NODEX tranzitiv sinonime: implica
  • 2. (Despre grupuri de ființe deosebite) A se întrepătrunde; a se pierde, a dispărea în...
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX reflexiv 7 exemple
    exemple
    • S-au amestecat oile cu caprele, Cele două gloate împînziră cîmpul, se amestecară. DUMITRIU, B. F. 113.
      surse: DLRLC
    • Amîndouă cetele amestecîndu-se, au pornit împreună. CARAGIALE, O. III 99.
      surse: DLRLC
    • Plecă de lîngă el, grăbit, se amestecă în gloată. DUMITRIU, B. F. 66.
      surse: DLRLC
    • [Graurii] trec răpede ca un nor negru îndesat, se amestecă printre porumbei și printre ciori. ODOBESCU, S. III 31.
      surse: DLRLC
    • Am să mă-mbrac și eu în irod, să m-amestec printre măști și să trag cu urechea, doar oi descoperi ceva. ALECSANDRI, T. I 76.
      surse: DLRLC
    • Să nu te duci astăzi la dînsul la masă [ziseră Spancioc și Stroici]... și se amestecară în norod. NEGRUZZI, S. I 150.
      surse: DLRLC
    • Porumbielul... îmi sălta... Sus, mai sus Că se urca, Cu norii S-amesteca. TEODORESCU, P. P. 39.
      surse: DLRLC
  • 3. A interveni (nepoftit) într-o acțiune, într-o discuție etc.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX reflexiv 5 exemple
    exemple
    • Ce te privește pe dumneata? Cu ce drept te amesteci ? DUMITRIU, B. F. 45.
      surse: DLRLC
    • Ba s-avem iertare... s-a amestecat uncheșul Haralambie. SADOVEANU, N. F. 16.
      surse: DLRLC
    • Chiar așa e, cucoane – se amestecă iar Buruiană. REBREANU, R. I 89.
      surse: DLRLC
    • Te poftesc să nu te amesteci în conversația noastră. ALECSANDRI, T. 766.
      surse: DLRLC
    • E comic jupîn Dumitrache, dar e și odios, pentru că amestecă pe Chiriac... în gelozia sa. IBRĂILEANU, S. 45.
      surse: DLRLC tranzitiv
    • 3.1. A se amesteca unde nu-i fierbe oala = a se vârî unde nu este chemat, unde n-are ce căuta.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • N-are să s-amestece... unde nu-i fierbe oala. ALECSANDRI, T. I 355.
        surse: DLRLC
    • 3.2. A se interesa de ceva, a participa cu interes la ceva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un director de fabrică trebuie să se amestece în toate problemele întreprinderii.
        surse: DLRLC

etimologie:

18 definiții

amestecát1 sn [At: DA / E: amesteca1] Amestecare (7).

amestecát2, -ă [At: (a. 1640) ap. GCR I, 90 / Pl: ~ați, -e / E: amesteca1] 1-2 a, av Combinat. 3-4 a, av Reunit. 5-6 a, av Adunat laolaltă. 7-8 a, av Pus în legătură cu ceva. 9-10 a, av Angrenat în ceva. 11-12 a, av Împestrițat. 13 a (Îs) Lume ~ ă Oameni de bună condiție și oameni cu reputație rea sau de condiție inferioară. 14-15 a, av Încurcat și neorânduit. 16 a (Jur; înv) Nedelimitat. 17 a (Jur; înv; îs ) Sânge ~ Incest. 18 av (înv) Incestuos.

AMESTECÁT, -Ă, amestecați, -te, adj. Compus din elemente diferite; împestrițat, pestriț, eterogen. – V. amesteca.

AMESTECÁT, -Ă, amestecați, -te, adj. Compus din elemente diferite; împestrițat, pestriț, eterogen. – V. amesteca.

AMESTECÁT, -Ă, amestecați, -te, adj. (Despre o- grupare, un tot) Compus din elemente diferite; împestrițat, eterogen. Era lume amestecată în curtea caretașului. PAS, L. I 75.

AMESTECÁT, -Ă, amestecați, -te, adj. Compus din elemente diferite; împestrițat, eterogen. – V. amesteca.

AMESTECÁT adj. 1. diferit, eterogen, felurit, împestrițat, pestriț, variat, (reg.) mistreț. (Un public ~.) 2. v. corcit. 3. v. încurcat.

Amestecat ≠ curat, pur

amestecat, -ă adj. Combinat (de ex. cafeaŭa cu lapte). Felurit: lume amestecată. Nedelimitat: moșiĭ amestecate. Fig. Nehotărît, încurcat, confuz: lucrurĭ amestecate. S. n., pl. inuz. urĭ. Acțiunea de a amesteca dese-orĭ: amestecatu mămăligiĭ. Adv. A vorbi amestecat (de ex., rom. cu cuv. fr.).

amestecá1 [At: (a. 1640) ap. GCR I, 90 / Pzi: -éstec / E: lat *ammixticare Cf mesteca] 1-2 vtr A (se) uni. 3-4 vtr A (se) pune la un loc. 5-6 vtr A (se) combina două sau mai multe elemente (lichide, substanțe, lucruri, ființe etc.) diferite sau de același fel (dând, adesea, un corp nou). 7 vi (D. lichide) A înceta să fie curat. 8 vt (Îe) A ~ vinul (sau laptele) cu apă A subția punând apă. 9 vt A introduce ceva într-un lichid, cu scopul de a prepara o mixtură. 10 vt (D. lucruri diferite; îe) Între miere ~ că fiere Spune vorbe supărătoare între altele mai plăcute. 11-12 vtr (D. popoare) A (se) schimba în urma unui amestec cu elemente străine. 13 vi (D. lucruri de același fel) A schimba șirul, poziția reciprocă. 14 vi (D. ființe și lucruri) A dispărea. 15 vr A se confrunta în... 16 vr A se face una cu... 17 vr (Înv; d. ființe de sex opus) A se împreuna sexual. 18 vr (Înv) A se căsători. 19 vr A se da de partea cuiva. 20-21 vtr A (se) confunda. 22 vi A-și pierde mințile. 23 vra (Construit cu pp în, întru, la sau cu o propoziție introdusă prin unde) A se introduce într-un mediu străin. 24 vr A se vârî unde nu este chemat, unde nu este potrivit, unde n-are dreptul să participe. 25 vr A-și face de lucru, intervenind nechemat. 26 vr (Pfm; îe) Se ~ că ca cimbrul Se amestecă în toate. 27 va A interveni. 28 vr (Îe) A nu se ~ A fi hotărât să nu ia parte la ceva. 29 vr (Îae) A sta de (sau la) o parte fără să intervină sau să participe. 30 vt (Înv; fig) A defăima. 31 vt A cleveti, făcând intrigi împotriva cuiva. 32 vt (Construit, adesea, cu pp. cu d. lichide, cereale etc. de același fel) A omogeniza prin agitare.

AMESTECÁ vb. 1. a combina. (~ mai multe substanțe.) 2. (prin Transilv. și Maram.) a sfeti. (~ cărțile de joc.) 3. v. mesteca. 4. v. corci. 5. v. încurca. 6. a se băga, a interveni, a se vârî. (Se ~ nechemat într-o discuție.)

amestecá (améstec, amestecát), vb. – 1. A face un amestec. – 2. A strînge laolaltă. – 3. A avea acces carnal. 4. (Înv.) A calomnia, a face intrigi. – Mr. amisticare, ameastic. Lat. *ammĭxtĭcāre, de la mĭxtus (REW 5617; DAR; Pascu, I, 115; cf. Candrea-Dens., 1086). – Der. amestec, s. n. (reunire de lucruri diverse); amestecător, adj. (aparat care servește la a mesteca substanțe; intrigant, bîrfitor); amestecătură, s. f. (amestec, încurcătură); amestecuș, s. n. (amestec). Cf. mesteca.

amestecà v. 1. a pune laolaltă, a împreuna: a amesteca vin cu apă; 2. a pune în mișcare: a amesteca cu lingura, cu degetul; 3. a încurca: le amestecă toate; 4. a lua parte la ceva: nu mă bag, nu mă amestec. [Și mestecà = *MIXTICARE, din MIXTUS, amestecat].

mestecà v. V. amesteca.

2) améstec, a -á v. tr. (d. a 4 și mestec 1). Combin, pun la un loc: a amesteca vinu cu apă. Mișc, mestec: a amesteca cu lingura. Încurc: a amesteca lucrurile. Implic: l-a amestecat și pe el în afacere. V. refl. Mă bag, intru: cine se amestecă în tărîță, îl mănîncă porciĭ (Prov.).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

AMESTECÁT adj. 1. diferit, eterogen, felurit, împestrițat, pestriț, variat, (reg.) mistréț. (O mulțime ~.) 2. corcit, încrucișat, (pop.) mistreț, (prin Ban.) mistriciói, (Olt.) mistrițát. (Rase ~.) 3. încîlcit, încurcat. (Fire ~.)

AMESTECÁ vb. 1. a combina. (~ mai multe substanțe.) 2. (prin Transilv., Maram.) a sfeti. (~ cărțile de joc.) 3. a mesteca, (pop.) a dumica. (~ gumă de mestecat.) 4. a se corci, a se încrucișa. (Două specii de plante se pot ~.) 5. a (se) încîlci, a (se) încurca, (reg.) a (se) bălmăji, (înv.) a (se) zăminti. (Lucrurile se ~.) 6. a se băga, a interveni, a se vîrî. (Se ~ nechemat într-o discuție.)


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

a se amesteca / a se băga acolo unde nu-i fierbe oala expr. (pop.) a interveni nepoftit în discuție sau în soluționarea unei chestiuni

Intrare: amestecat
amestecat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR 		masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amestecat amestecatul amestecată amestecata
plural amestecați amestecații amestecate amestecatele
genitiv-dativ singular amestecat amestecatului amestecate amestecatei
plural amestecați amestecaților amestecate amestecatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: amesteca
amesteca verb grupa I conjugarea I tranzitiv
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR 		infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) amesteca amestecare amestecat amestecând singular plural
amestecă amestecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) amestec (să) amestec amestecam amestecai amestecasem
a II-a (tu) amesteci (să) amesteci amestecai amestecași amestecaseși
a III-a (el, ea) amestecă (să) amestece amesteca amestecă amestecase
plural I (noi) amestecăm (să) amestecăm amestecam amestecarăm amestecaserăm, amestecasem*
a II-a (voi) amestecați (să) amestecați amestecați amestecarăți amestecaserăți, amestecaseți*
a III-a (ei, ele) amestecă (să) amestece amestecau amestecară amestecaseră
mesteca verb grupa I conjugarea I
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR 		infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) mesteca mestecare mestecat mestecând singular plural
mestecă mestecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) mestec (să) mestec mestecam mestecai mestecasem
a II-a (tu) mesteci (să) mesteci mestecai mestecași mestecaseși
a III-a (el, ea) mestecă (să) mestece mesteca mestecă mestecase
plural I (noi) mestecăm (să) mestecăm mestecam mestecarăm mestecaserăm, mestecasem*
a II-a (voi) mestecați (să) mestecați mestecați mestecarăți mestecaserăți, mestecaseți*
a III-a (ei, ele) mestecă (să) mestece mestecau mestecară mestecaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

10 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „conjugări / declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

AMESTECÁ, améstec, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face un amestec (1). ♦ Tranz. A provoca dezordine, a încurca diverse lucruri între ele. 2. Refl. (Despre grupuri de ființe deosebite) A se întrepătrunde; a se pierde, a dispărea în... 3. Refl. A interveni (nepoftit) într-o acțiune, într-o discuție etc. – Lat. *ammixticare.

MESTECÁ2 vb. I v. amesteca.

AMESTECÁ, améstec, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face un amestec (1). ♦ Tranz. A provoca dezordine, a încurca diverse lucruri între ele. 2. Refl. (Despre grupuri de ființe deosebite) A pătrunde unele printre altele; a se pierde, a dispărea în...; p. ext. a se amesteca. 3. Refl. A interveni, a se băga, a se vârî (nechemat) într-o acțiune, într-o discuție etc. – Lat. *ammixticare.

MESTECÁ2 vb. I v. amesteca.

AMESTECÁ, amestec, vb. I. 1. Tranz. A pune la un loc, a uni două sau mai multe elemente diferite; a face un amestec. A amesteca varul cu nisip. A amesteca vinul cu apă. ▭ [Flacăra] clipește-abia, din cînd în cînd, Cu stingerea-n bătaie. Lumini cu umbre-amestecînd Prin colțuri de odaie. COȘBUC, P. I 191. De bătea piatra holdele, apoi pe ale lui le amesteca cu pămîntul. ISPIRESCU, L. 206. În lupta și trînta aceasta, masa se răsturnase; ulcioarele se spărseseră și vinul amestecat cu sînge făcuse o baltă pe lespezile salei. NEGRUZZI, S. I 152. ◊ Refl. În chimir se amestecau, pe Ungă baierele pungii, lanțugul briceagului... și țarțamurile scăpărătorilor. SADOVEANU, N. F. 12. Ceaiul... luă o vopsea purpurie, amestecîndu-se cu rumul. NEGRUZZI, S. I 74. ♦ A introduce, a adăuga ceva într-un lichid. În paharul ce dete lui Făt-Frumos amestecă, fără să știe el, niște buruieni adormitoare. ISPIRESCU, L. 106. ♦ (Elementele puse împreună sînt de același fel) A schimba ordinea, poziția reciprocă; a încurca. Ia seama să nu amesteci fișele, căci sînt bine clasate, Atuncea dinaintea lui Arald zidul piere; El vede toată firea amestecat-afară – Ninsoare, fulger, gheață, vînt arzător de vară. EMINESCU, O. I 94. ♦ (Cu privire la noțiuni, imagini etc.) A încurca, a nu mai putea deosebi unele de altele. Așa își aducea acum aminte, Amestecînd imagini vii cu vise Și ce-i acum, cu ce-a fost înainte. D. BOTEZ, în POEZ. N. 78. 2. Refl. (Despre ființe sau despre grupuri de ființe deosebite) A pătrunde unii printre alții. S-au amestecat oile cu caprele, Cele două gloate împînziră cîmpul, se amestecară. DUMITRIU, B. F. 113. Amîndouă cetele amestecîndu-se, au pornit împreună. CARAGIALE, O. III 99. ♦ A intra, a pătrunde undeva, a dispărea, a se pierde într-o mulțime. Plecă de lîngă el, grăbit, se amestecă în gloată. DUMITRIU, B. F. 66. [Graurii] trec răpede ca un nor negru îndesat, se amestecă printre porumbei și printre ciori. ODOBESCU, S. III 31. Am să mă-mbrac și eu în irod, să m-amestec printre măști și să trag cu urechea, doar oi descoperi ceva. ALECSANDRI, T. I 76. Să nu te duci astăzi la dînsul la masă [ziseră Spancioc și Stroici]... și se amestecară în norod. NEGRUZZI, S. I 150. Porumbielul... îmi sălta... Sus, mai sus Că se urca, Cu norii S-amesteca. TEODORESCU, P. P. 39. 3. Refl. (Despre oameni; întrebuințat absolut sau cu determinări introduse prin prep. «în») A interveni (de obicei nechemat) într-o acțiune străină, într-o discuție; a se băga, a se vîrî. Ce te privește pe dumneata? Cu ce drept te amesteci ? DUMITRIU, B. F. 45. Ba s-avem iertare... s-a amestecat uncheșul Haralambie. SADOVEANU, N. F. 16. Chiar așa e, cucoane – se amestecă iar Buruiană. REBREANU, R. I 89. Te poftesc să nu te amesteci în conversația noastră. ALECSANDRI, T. 766. ◊ Expr. A se amesteca unde nu-i fierbe oala = a se vîrî unde nu este chemat, unde n-are ce căuta. N-are să s-amestece... unde nu-i fierbe oala. ALECSANDRI, T. I 355. ◊ Tranz. E comic jupîn Dumitrache, dar e și odios, pentru că amestecă pe Chiriac... în gelozia sa. IBRĂILEANU, S. 45. ♦ A se interesa de ceva, a participa cu interes la ceva. Un director de fabrică trebuie să se amestece în toate problemele întreprinderii.

AMESTECÁ, améstec, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) uni formând un amestec. ♦ Tranz. A schimba ordinea; a încurca. 2. Refl. (Despre grupuri de ființe deosebite) A pătrunde unii printre alții. ♦ A se pierde, a dispărea undeva. Am să mă-mbrac și eu în irod, să m-amestec printre măști (ALECSANDRI). 3. Refl. A interveni (nechemat) într-o acțiune, într-o discuție etc.; p. ext. a se interesa de ceva. ◊ Expr. A se amesteca (sau a umbla) unde nu-i fierbe oala = a se vârî unde nu este chemat, unde nu are ce căuta. – Lat. *ammixticare.

amestecá (a ~) vb., ind. prez. 3 améstecă

amestecá vb., ind. prez. 1 sg. améstec, 3 sg. și pl. améstecă

A SE AMESTECÁ mă améstec intranz. 1) A se îmbina formând un amestec. 2) (despre grupuri de ființe deosebite) A pătrunde unele printre altele (făcându-se nevăzute). 3) A interveni nefiind solicitat. ~ în discuție. ~ în joacă. /<lat. ammixticare

A AMESTECÁ améstec tranz. 1) (elemente, lucruri eterogene) A face să se amestece. 2) (lucruri) A supune unei dezordini; a încurca între ele. 3) fam. (persoane) A antrena în mod conștient (într-o chestiune sau într-o situație nedorită); a implica. /<lat. ammixticare