2 intrări

33 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

améstec sn [At: (a. 1621) DOC., ap. HEM / Pl: ~uri / E: drd amesteca] 1 Reunire de lucruri diverse. 2 Complex format din elemente diferite Si: amestecătură (1), mixtură, combinație. 3 (Chm) Produs obținut prin punerea laolaltă a mai multor substanțe care își păstrează proprietățile. 4 Confuzie. 5 Intervenție într-o acțiune. 6-7 Participare (necerută sau forțată) în treburile sau relațiile altora Si: (liv) ingerință. 8-9 (Îe) A (nu) avea (vreun) ~ A (nu) avea legătură cu cineva sau ceva. 10-11 (Îae) A (nu) avea (vreun) rol într-o afacere.

AMÉSTEC, amestecuri, s. n. 1. Reunire de lucruri diverse; complex format din elemente diferite; amestecătură (1), combinație, mixtură. ♦ (Chim.) Produs obținut din două sau mai multe substanțe care își păstrează proprietățile caracteristice. 2. Amestecătură (2). 3. Intervenție într-o afacere; participare (necerută sau forțată) la treburile sau relațiile altora; ingerință. ◊ Expr. A (nu) avea (vreun) amestec = a (nu) avea (vreun) rol într-o afacere, a (nu) avea (vreo) legătură cu cineva sau ceva. – Din amesteca (derivat regresiv).

AMÉSTEC, amestecuri, s. n. 1. Reuniune de lucruri diverse; complex format din elemente diferite; amestecătură (1), combinație, mixtură. ♦ (Chim.) Produs obținut prin punerea laolaltă a mai multor substanțe care își păstrează proprietățile caracteristice. 2. Amestecătură (2). 3. Intervenție într-o afacere; participare (necerută sau forțată) la treburile sau relațiile altora; ingerință. ◊ Expr. A (nu) avea (vreun) amestec = a (nu) avea un (vreun) rol într-o afacere, a (nu) avea (vreo) legătură cu cineva sau ceva. – Din amesteca (derivat regresiv).

AMÉSTEC, amestecuri, s. n. 1. Reunire de lucruri diverse, complex format din elemente diferite. V. amestecătură. Amestec de culori, Sta în fereastră neliniștit... nu știa ce să gîndească, nici gîndea ceva, era un amestec fără șir de icoane turburi, îmbătătoare. EMINESCU, N. 75. ♦ (Fiz., Chim.) Produs obținut prin punerea laolaltă a mai multor substanțe. Aerul este un amestec de gaze. 2. Faptul de a se amesteca, de a interveni într-o afacere; participare (de obicei necerută sau forțată) la treburile sau la relațiile altora; intervenție, ingerință. Securitatea popoarelor și menținerea păcii pot fi asigurate dacă popoarele vor impune respectarea suveranității lor, vor lupta împotriva amestecului străin în, organizarea vieții lor, împotriva bazelor militare și a oricărei ocupații din partea unor trupe străine. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2694. Toți întoarseră capetele, mirați de amestecul unui străin în conversația lor. REBREANU, R. I 38. Expr. A avea (vreun) amestec = a se amesteca sau a juca un rol într-o afacere, a avea o legătură (cu cineva sau ceva). Cine știe dacă n-aveți și voi amestec. DAVIDOGLU, M. 20. Dar ce te interesează pe tine asta? Ai vreun amestec? SADOVEANU, N. F. 108. Bogătași ce cu piciorul dați la inimi în gunoi... N-am cu voi nici un amestec. MACEDONSKl, O. I 97. ♦ (Învechit și arhaizant) Intrigă. Vra să zică, beizade, după atîtea vorbe, amestecuri și fapte care nu-ți sînt de laudă, ai îndrăznit în sfîrșit să te înfățișezi domnului tău. SADOVEANU, Z. C. 100.

AMÉSTEC, amestecuri, s. n. 1. Reunire de lucruri diverse; complex format din elemente diferite. ♦ (Chim.) Produs obținut prin punerea laolaltă a mai multor substanțe. 2. Intervenție într-o afacere; participare (necerută sau forțată) la treburile sau relațiile altora. Toți întorseseră capetele, mirați de amestecul unui străin în conversația lor (REBREANU). ◊ Expr. A avea (vreun) amestec = a juca un rol într-o afacere, a avea legătură cu cineva sau ceva. ♦ (Înv. și arh.) Intrigă. – Postverbal al lui amesteca.

améstec s. n., pl. améstecuri

améstec s. n., pl. améstecuri

AMÉSTEC s. 1. combinație, (livr.) melanj, mixtură. (Un ~ de substanțe.) 2. v. imixtiune.

Amestec ≠ neamestec, pur, curat

AMÉSTEC ~uri n. 1) Complex format din lucruri diferite; amestecătură. 2) chim. Produs obținut prin amestecarea a două sau mai multe substanțe. 3) Intervenție (necerută sau forțată) în treburile altora. ◊ A nu avea nici un ~ a nu avea nici o legătură cu ceva sau cu cineva. /v. a amesteca

amestec n. rezultatul amestecăturii; 1. lucruri amestecate: amestec de plăcere și amare suferinți AL.; 2. ingerință, intervenire: fără niciun amestec din parte-i.

1) améstec n., pl. urĭ (d. a amesteca). Rezultatu amestecăriĭ: amestec de aur și argint, de vin și apă, de bucurie și întristare. Fig. Ingerență, intervenire: fără amestecu nimănuĭ. – La Dos. și méstec.

2) améstec, a v. tr. (d. a 4 și mestec 1). Combin, pun la un loc: a amesteca vinu cu apă. Mișc, mestec: a amesteca cu lingura. Încurc: a amesteca lucrurile. Implic: l-a amestecat și pe el în afacere. V. refl. Mă bag, intru: cine se amestecă în tărîță, îl mănîncă porciĭ (Prov.).

amestecá1 [At: (a. 1640) ap. GCR I, 90 / Pzi: ~éstec / E: lat *ammixticare Cf mesteca] 1-2 vtr A (se) uni. 3-4 vtr A (se) pune la un loc. 5-6 vtr A (se) combina două sau mai multe elemente (lichide, substanțe, lucruri, ființe etc.) diferite sau de același fel (dând, adesea, un corp nou). 7 vi (D. lichide) A înceta să fie curat. 8 vt (Îe) A ~ vinul (sau laptele) cu apă A subția punând apă. 9 vt A introduce ceva într-un lichid, cu scopul de a prepara o mixtură. 10 vt (D. lucruri diferite; îe) Între miere ~ că fiere Spune vorbe supărătoare între altele mai plăcute. 11-12 vtr (D. popoare) A (se) schimba în urma unui amestec cu elemente străine. 13 vi (D. lucruri de același fel) A schimba șirul, poziția reciprocă. 14 vi (D. ființe și lucruri) A dispărea. 15 vr A se confrunta în... 16 vr A se face una cu... 17 vr (Înv; d. ființe de sex opus) A se împreuna sexual. 18 vr (Înv) A se căsători. 19 vr A se da de partea cuiva. 20-21 vtr A (se) confunda. 22 vi A-și pierde mințile. 23 vra (Construit cu pp în, întru, la sau cu o propoziție introdusă prin unde) A se introduce într-un mediu străin. 24 vr A se vârî unde nu este chemat, unde nu este potrivit, unde n-are dreptul să participe. 25 vr A-și face de lucru, intervenind nechemat. 26 vr (Pfm; îe) Se ~ că ca cimbrul Se amestecă în toate. 27 va A interveni. 28 vr (Îe) A nu se ~ A fi hotărât să nu ia parte la ceva. 29 vr (Îae) A sta de (sau la) o parte fără să intervină sau să participe. 30 vt (Înv; fig) A defăima. 31 vt A cleveti, făcând intrigi împotriva cuiva. 32 vt (Construit, adesea, cu pp. cu d. lichide, cereale etc. de același fel) A omogeniza prin agitare.

AMESTECÁ, améstec, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face un amestec (1). ♦ Tranz. A provoca dezordine, a încurca diverse lucruri între ele. 2. Refl. (Despre grupuri de ființe deosebite) A se întrepătrunde; a se pierde, a dispărea în... 3. Refl. A interveni (nepoftit) într-o acțiune, într-o discuție etc. – Lat. *ammixticare.

AMESTECÁ, améstec, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face un amestec (1). ♦ Tranz. A provoca dezordine, a încurca diverse lucruri între ele. 2. Refl. (Despre grupuri de ființe deosebite) A pătrunde unele printre altele; a se pierde, a dispărea în...; p. ext. a se amesteca. 3. Refl. A interveni, a se băga, a se vârî (nechemat) într-o acțiune, într-o discuție etc. – Lat. *ammixticare.

AMESTECÁ, amestec, vb. I. 1. Tranz. A pune la un loc, a uni două sau mai multe elemente diferite; a face un amestec. A amesteca varul cu nisip. A amesteca vinul cu apă. ▭ [Flacăra] clipește-abia, din cînd în cînd, Cu stingerea-n bătaie. Lumini cu umbre-amestecînd Prin colțuri de odaie. COȘBUC, P. I 191. De bătea piatra holdele, apoi pe ale lui le amesteca cu pămîntul. ISPIRESCU, L. 206. În lupta și trînta aceasta, masa se răsturnase; ulcioarele se spărseseră și vinul amestecat cu sînge făcuse o baltă pe lespezile salei. NEGRUZZI, S. I 152. ◊ Refl. În chimir se amestecau, pe Ungă baierele pungii, lanțugul briceagului... și țarțamurile scăpărătorilor. SADOVEANU, N. F. 12. Ceaiul... luă o vopsea purpurie, amestecîndu-se cu rumul. NEGRUZZI, S. I 74. ♦ A introduce, a adăuga ceva într-un lichid. În paharul ce dete lui Făt-Frumos amestecă, fără să știe el, niște buruieni adormitoare. ISPIRESCU, L. 106. ♦ (Elementele puse împreună sînt de același fel) A schimba ordinea, poziția reciprocă; a încurca. Ia seama să nu amesteci fișele, căci sînt bine clasate, Atuncea dinaintea lui Arald zidul piere; El vede toată firea amestecat-afară – Ninsoare, fulger, gheață, vînt arzător de vară. EMINESCU, O. I 94. ♦ (Cu privire la noțiuni, imagini etc.) A încurca, a nu mai putea deosebi unele de altele. Așa își aducea acum aminte, Amestecînd imagini vii cu vise Și ce-i acum, cu ce-a fost înainte. D. BOTEZ, în POEZ. N. 78. 2. Refl. (Despre ființe sau despre grupuri de ființe deosebite) A pătrunde unii printre alții. S-au amestecat oile cu caprele, Cele două gloate împînziră cîmpul, se amestecară. DUMITRIU, B. F. 113. Amîndouă cetele amestecîndu-se, au pornit împreună. CARAGIALE, O. III 99. ♦ A intra, a pătrunde undeva, a dispărea, a se pierde într-o mulțime. Plecă de lîngă el, grăbit, se amestecă în gloată. DUMITRIU, B. F. 66. [Graurii] trec răpede ca un nor negru îndesat, se amestecă printre porumbei și printre ciori. ODOBESCU, S. III 31. Am să mă-mbrac și eu în irod, să m-amestec printre măști și să trag cu urechea, doar oi descoperi ceva. ALECSANDRI, T. I 76. Să nu te duci astăzi la dînsul la masă [ziseră Spancioc și Stroici]... și se amestecară în norod. NEGRUZZI, S. I 150. Porumbielul... îmi sălta... Sus, mai sus Că se urca, Cu norii S-amesteca. TEODORESCU, P. P. 39. 3. Refl. (Despre oameni; întrebuințat absolut sau cu determinări introduse prin prep. «în») A interveni (de obicei nechemat) într-o acțiune străină, într-o discuție; a se băga, a se vîrî. Ce te privește pe dumneata? Cu ce drept te amesteci? DUMITRIU, B. F. 45. Ba s-avem iertare... s-a amestecat uncheșul Haralambie. SADOVEANU, N. F. 16. Chiar așa e, cucoanese amestecă iar Buruiană. REBREANU, R. I 89. Te poftesc să nu te amesteci în conversația noastră. ALECSANDRI, T. 766. ◊ Expr. A se amesteca unde nu-i fierbe oala = a se vîrî unde nu este chemat, unde n-are ce căuta. N-are să s-amestece... unde nu-i fierbe oala. ALECSANDRI, T. I 355. ◊ Tranz. E comic jupîn Dumitrache, dar e și odios, pentru că amestecă pe Chiriac... în gelozia sa. IBRĂILEANU, S. 45. ♦ A se interesa de ceva, a participa cu interes la ceva. Un director de fabrică trebuie să se amestece în toate problemele întreprinderii.

AMESTECÁ, améstec, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) uni formând un amestec. ♦ Tranz. A schimba ordinea; a încurca. 2. Refl. (Despre grupuri de ființe deosebite) A pătrunde unii printre alții. ♦ A se pierde, a dispărea undeva. Am să mă-mbrac și eu în irod, să m-amestec printre măști (ALECSANDRI). 3. Refl. A interveni (nechemat) într-o acțiune, într-o discuție etc.; p. ext. a se interesa de ceva. ◊ Expr. A se amesteca (sau a umbla) unde nu-i fierbe oala = a se vârî unde nu este chemat, unde nu are ce căuta. – Lat. *ammixticare.

arată toate definițiile

Intrare: amestec
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amestec amestecul
plural amestecuri amestecurile
genitiv-dativ singular amestec amestecului
plural amestecuri amestecurilor
vocativ singular
plural
Intrare: amesteca
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) amesteca amestecare amestecat amestecând singular plural
amestecă amestecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) amestec (să) amestec amestecam amestecai amestecasem
a II-a (tu) amesteci (să) amesteci amestecai amestecași amestecaseși
a III-a (el, ea) amestecă (să) amestece amesteca amestecă amestecase
plural I (noi) amestecăm (să) amestecăm amestecam amestecarăm amestecaserăm, amestecasem*
a II-a (voi) amestecați (să) amestecați amestecați amestecarăți amestecaserăți, amestecaseți*
a III-a (ei, ele) amestecă (să) amestece amestecau amesteca amestecaseră
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) mesteca mestecare mestecat mestecând singular plural
mestecă mestecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) mestec (să) mestec mestecam mestecai mestecasem
a II-a (tu) mesteci (să) mesteci mestecai mestecași mestecaseși
a III-a (el, ea) mestecă (să) mestece mesteca mestecă mestecase
plural I (noi) mestecăm (să) mestecăm mestecam mestecarăm mestecaserăm, mestecasem*
a II-a (voi) mestecați (să) mestecați mestecați mestecarăți mestecaserăți, mestecaseți*
a III-a (ei, ele) mestecă (să) mestece mestecau mesteca mestecaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

amesteca mesteca

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) face un amestec (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.1. tranzitiv A pune la un loc, a uni două sau mai multe elemente diferite.
      surse: DLRLC 6 exemple
      exemple
      • A amesteca varul cu nisip. A amesteca vinul cu apă.
        surse: DLRLC
      • [Flacăra] clipește-abia, din cînd în cînd, Cu stingerea-n bătaie. Lumini cu umbre-amestecînd Prin colțuri de odaie. COȘBUC, P. I 191.
        surse: DLRLC
      • De bătea piatra holdele, apoi pe ale lui le amesteca cu pămîntul. ISPIRESCU, L. 206.
        surse: DLRLC
      • În lupta și trînta aceasta, masa se răsturnase; ulcioarele se spărseseră și vinul amestecat cu sînge făcuse o baltă pe lespezile salei. NEGRUZZI, S. I 152.
        surse: DLRLC
      • reflexiv În chimir se amestecau, pe lîngă baierele pungii, lanțugul briceagului... și țarțamurile scăpărătorilor. SADOVEANU, N. F. 12.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Ceaiul... luă o vopsea purpurie, amestecîndu-se cu rumul. NEGRUZZI, S. I 74.
        surse: DLRLC
    • 1.2. tranzitiv A introduce, a adăuga ceva într-un lichid.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • În paharul ce dete lui Făt-Frumos amestecă, fără să știe el, niște buruieni adormitoare. ISPIRESCU, L. 106.
        surse: DLRLC
    • 1.3. tranzitiv A provoca dezordine, a încurca diverse lucruri între ele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Ia seama să nu amesteci fișele, căci sînt bine clasate, Atuncea dinaintea lui Arald zidul piere; El vede toată firea amestecat-afară – Ninsoare, fulger, gheață, vînt arzător de vară. EMINESCU, O. I 94.
        surse: DLRLC
      • Așa își aducea acum aminte, Amestecînd imagini vii cu vise Și ce-i acum, cu ce-a fost înainte. D. BOTEZ, în POEZ. N. 78.
        surse: DLRLC
    • 1.4. tranzitiv (Despre persoane) A antrena în mod conștient (într-o chestiune sau într-o situație nedorită).
      surse: NODEX sinonime: implica
  • 2. reflexiv (Despre grupuri de ființe deosebite) A se întrepătrunde; a se pierde, a dispărea în...
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 7 exemple
    exemple
    • S-au amestecat oile cu caprele, Cele două gloate împînziră cîmpul, se amestecară. DUMITRIU, B. F. 113.
      surse: DLRLC
    • Amîndouă cetele amestecîndu-se, au pornit împreună. CARAGIALE, O. III 99.
      surse: DLRLC
    • Plecă de lîngă el, grăbit, se amestecă în gloată. DUMITRIU, B. F. 66.
      surse: DLRLC
    • [Graurii] trec răpede ca un nor negru îndesat, se amestecă printre porumbei și printre ciori. ODOBESCU, S. III 31.
      surse: DLRLC
    • Am să mă-mbrac și eu în irod, să m-amestec printre măști și să trag cu urechea, doar oi descoperi ceva. ALECSANDRI, T. I 76.
      surse: DLRLC
    • Să nu te duci astăzi la dînsul la masă [ziseră Spancioc și Stroici]... și se amestecară în norod. NEGRUZZI, S. I 150.
      surse: DLRLC
    • Porumbielul... îmi sălta... Sus, mai sus Că se urca, Cu norii S-amesteca. TEODORESCU, P. P. 39.
      surse: DLRLC
  • 3. reflexiv A interveni (nepoftit) într-o acțiune, într-o discuție etc.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 5 exemple
    exemple
    • Ce te privește pe dumneata? Cu ce drept te amesteci? DUMITRIU, B. F. 45.
      surse: DLRLC
    • Ba s-avem iertare... s-a amestecat uncheșul Haralambie. SADOVEANU, N. F. 16.
      surse: DLRLC
    • Chiar așa e, cucoane – se amestecă iar Buruiană. REBREANU, R. I 89.
      surse: DLRLC
    • Te poftesc să nu te amesteci în conversația noastră. ALECSANDRI, T. 766.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv E comic jupîn Dumitrache, dar e și odios, pentru că amestecă pe Chiriac... în gelozia sa. IBRĂILEANU, S. 45.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A se amesteca unde nu-i fierbe oala = a se vârî unde nu este chemat, unde n-are ce căuta.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • N-are să s-amestece... unde nu-i fierbe oala. ALECSANDRI, T. I 355.
        surse: DLRLC
    • 3.2. A se interesa de ceva, a participa cu interes la ceva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un director de fabrică trebuie să se amestece în toate problemele întreprinderii.
        surse: DLRLC

etimologie: