2 intrări

5 definiții

ajutorít1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: ajutori] (Iuz) 1-2 Ajutorare (1-2). 3 Folosire.

ajutorít2, ~ă a [At: URECHE, ap. LET. I, 11] (Iuz) 1-2 Ajutorat2 (1-2). 3 Folosit2.

AJUTORÍ vb. IV v. ajutora.

ajutorí vt [At: VARLAAM, C. 300 / Pzi: -resc / E: ajutora css] (Iuz) 1-2 A ajutora (1-2). 3 A folosi.

ajutoréz și (vechĭ) -résc v. tr. (d. ajutor). Rar. Ajut. Protejez.

Intrare: ajutorit
ajutorit
adjectiv (A2) masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ajutorit ajutoritul ajutori ajutorita
plural ajutoriți ajutoriții ajutorite ajutoritele
genitiv-dativ singular ajutorit ajutoritului ajutorite ajutoritei
plural ajutoriți ajutoriților ajutorite ajutoritelor
vocativ singular
plural
Intrare: ajutori
verb (VT401)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ajutori ajutorire ajutorit ajutorind singular plural
ajutorește ajutoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ajutoresc (să) ajutoresc ajutoream ajutorii ajutorisem
a II-a (tu) ajutorești (să) ajutorești ajutoreai ajutoriși ajutoriseși
a III-a (el, ea) ajutorește (să) ajutorească ajutorea ajutori ajutorise
plural I (noi) ajutorim (să) ajutorim ajutoream ajutorirăm ajutoriserăm, ajutorisem*
a II-a (voi) ajutoriți (să) ajutoriți ajutoreați ajutorirăți ajutoriserăți, ajutoriseți*
a III-a (ei, ele) ajutoresc (să) ajutorească ajutoreau ajutori ajutoriseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

2 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „conjugări / declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

AJUTORÍ vb. IV. v. ajutora.