15 definiții pentru agonie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

agonie sf [At: MARCOVICI, C. 48/4 / Pl: ~ii / E: fr agonie, lat agonia] 1 Stare a organismului care precedă moartea. 2 (Îla) În ~ Pe moarte. 3 (Fig) Zbucium.

AGONÍE, agonii, s. f. Stare a organismului care precede moartea. ◊ Loc. adj. În agonie = pe moarte; muribund. ♦ Fig. Neliniște puternică, zbucium, zbatere. – Din fr. agonie, lat. agonia.

AGONÍE, agonii, s. f. Stare a organismului care precede moartea. ◊ Loc. adj. În agonie = pe moarte; muribund. ♦ Fig. Neliniște puternică, zbucium, zbatere. – Din fr. agonie, lat. agonia.

AGONÍE s. f. Stare a organismului înainte de moarte cu slabe manifestări ale vieții. V. comă. Nenorocitul domn se zvîrcolea în spasmele agoniei. NEGRUZZI, S. I 165. ◊ Fig. Cei doi [morți] zăceau pe jos, picioare la picioare, sub agonia unei candele. GALACTION, O. I 307. Stătu cîtva, înfiorat de o jale misterioasă, ca și cum ar fi asistat la agonia unui vis frumos, ce-i murea în suflet. VLAHUȚĂ, N. 92 ◊ Loc. adj. În agonie = muribund, pe moarte. (Fig.) Imperialismul este capitalismul în putrefacție, în agonie. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 131.

AGONÍE s. f. Stare a organismului înainte de moarte. ◊ Loc. adj. În agonie = pe moarte; muribund. – Fr. agonie (lat. lit. agonia).

AGONÍE s.f. Stare patologică a organismului care precedă moartea. V. comă.În agonie = pe moarte. ♦ (Fig.) Neliniște, violență; zbucium puternic. [< fr. agonie, cf. gr. agonia – luptă].

AGONÍE s. f. 1. stare patologică foarte gravă a organismului, care precedă moartea. 2. (fig.) decădere, declin. (< fr. agonie)

AGONÍE ~i f. 1) Stare patologică a organismului care precedă moartea. ◊ În ~ pe moarte. 2) fig. Frământare sufletească; zbucium. [G.-D. agoniei] /<fr. agonie, lat. agonia

agonie f. 1. lupta omului cu moartea: 2. fig. decadență finală: imperiul roman fiind în agonie.

*agoníe f. (vgr. agonía, luptă). V. agonisesc, protagonist. Ultima luptă contra morțiĭ. Fig. Suferințe morale: viața nu e de cît o agonie. Sfîrșit apropiat: agonia unuĭ guvern.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

agoníe s. f., art. agonía, g.-d. art. agoníei; pl. agoníi, art. agoníile

agoníe s. f., art. agonía, g.-d. art. agoníei; pl. agoníi, art. agoníile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AGONÍE s. (MED.) (prin Ban.) ropot, (impr.) comă. (Bolnavul se află în ~.)

AGONIE s. (MED.) (prin Ban.) ropot, (impr.) comă. (Bolnavul se află in ~.)

Intrare: agonie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agonie
  • agonia
plural
  • agonii
  • agoniile
genitiv-dativ singular
  • agonii
  • agoniei
plural
  • agonii
  • agoniilor
vocativ singular
plural

agonie

  • 1. Stare a organismului care precede moartea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 3 exemple
    exemple
    • Nenorocitul domn se zvîrcolea în spasmele agoniei. NEGRUZZI, S. I 165.
      surse: DLRLC
    • figurat Cei doi [morți] zăceau pe jos, picioare la picioare, sub agonia unei candele. GALACTION, O. I 307.
      surse: DLRLC
    • figurat Stătu cîtva, înfiorat de o jale misterioasă, ca și cum ar fi asistat la agonia unui vis frumos, ce-i murea în suflet. VLAHUȚĂ, N. 92.
      surse: DLRLC

etimologie: