opțiuni

2 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ADIÁTĂ s. f. v. diată.

adiátă sf vz diată

adiată f. pop. V. diată: adiată nu-ți face PANN.

adiátă, V. diată.

DIÁTĂ, diate, s. f. (Înv.) Testament; prevedere testamentară. [Pr.: di-a-. – Var.: adiátă s. f.] – Din ngr. díeta.

DIÁTĂ, diate, s. f. (Înv.) Testament; prevedere testamentară. [Pr.: di-a-. – Var.: adiátă s. f.] – Din ngr. díeta.

diată sf [At: DOSOFTEI, V. S. februarie 65r/3 / V: ad~, (rar) adiat sn / P: di-a~ / Pl: ~te, (rar) dieți / E: ngr διατγή] (Înv) 1 Testament. 2 Prevedere testamentară. 3 (Îf adiată) Decizie.

ADIÁ, pers. 3 adíe, vb. I. 1. Intranz. (Despre vânt) A sufla lin, ușor; (rar) a aburi; (despre miros) a veni în unde ușoare. 2. Intranz. Fig. A cânta cu glas stins; a murmura. 3. Tranz. (Reg.) A mângâia, a atinge ușor. 4. Intranz. (Reg.) A clătina, a mișca ușor. [Pr.: -di-a] – Lat. *adiliare.

DIÁTĂ, diate, s. f. (Învechit și arhaizant) 1. Testament. Vra să zică ai venit ca să aduci acea diată a omului vostru. SADOVEANU, N. F. 110. Mi-a încredințat un caiet descusut, scris pe mai toate fețele, zicînd că este diata sa. GALACTION, O. I 563. Au scotocit și au scorbolit peste tot, au puricat fiecare petec de hîrtie; de diată însă, nici urmă. M. I. CARAGIALE, C. 91. 2. Sarcină testamentară. Boierimea nesătulă a țării aceștia a avut și ea cuvînt și diată să stîngă neamul acelui Ștefan-vodă, de care ea s-a înfricoșat patruzeci și opt de ani. SADOVEANU, N. P. 50. – Pronunțat: di-a-. - Variantă: adiátă (CARAGIALE, O. I 256, ISPIRESCU, L. 331) s. f.

ADIÁ, adíi, vb. I. 1. Intranz. (Despre vânt, la pers. 3) A sufla lin, ușor; (despre miros) a veni în unde ușoare. ♦ Tranz. A murmura, a șopti. 2. Tranz. (Reg.) A mângâia; a atinge ușor. 3. Intranz. (Reg.) A clătina, a mișca. – Lat. *adiliare (< ilia „pânză”).

A ADIÁ pers. 3 adíe intranz. 1) (despre vânt) A sufla lin; a aburi. 2) (despre mirosuri, miresme) A se răspândi câte puțin. 3) fig. (melodii, cântece) A cânta încet și fără cuvinte, ca pentru sine; a fredona; a murmura; a îngâna. 4) reg. A aminti printre altele; a pomeni. [Sil. -di-a] /<lat. adiliare

DIÁTĂ ~e f. înv. Document în care o persoană își fixează dispozițiile (în special cu privire la avere), care urmează să fie îndeplinite după moartea acesteia; testament. [Sil. di-a-] /<ngr. díeta

DIATĂ s. f. (Mold., ȚR, Trans. SE) Testament. A: Harta testamentului, adecă carte cu limbă de moarte, ce-i zîc diata acum. DOSOFTEI, VS. După moartea tătîne-meu, după diata lui, am împărțit părinteasca averi. H 17791, 19v; cf. NECULCE; B 1774, 58v, 61v; B 1775, 108v, 109r,109v, 110r, 112v; B 1779, 68v. B: îți va zice pentru moștenire, pentru diată. MĂRG. 1691, 21r. Trimite ... să-i zică să facă diiate pentru că nu iaste nădeajde de viață. MC 8r; cf. ANTIM; MĂRG. 1746, 22r; PRAV. COND. (1780). C: Testament (sau diată) [titlu]. EUSTATIEVICI. Etimologie: ngr. dieta.

diată f. testament: tată, ești slab foarte și diată căci nu-ți faci? PANN. [Gr. mod.].

diátă f., pl. diete ca poĭată, poĭete (ngr. diáta, d. vgr. diátaxis, orînduĭală, și diathéke, testament. V. sintaxă). Vechĭ. Testament. – Și adiată.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

diátă (testament) (înv.) (di-a-) s. f., g.-d. art. diátei; pl. diáte

adiá vb. (sil. -di-a), ind. și conj. prez. 3 sg. adíe; ger. adiínd (sil. -di-ind)

diátă s. f. (sil. di-a-), g.-d. art. diátei; pl. diáte

adia (i-a) (ger. adiind)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ADIÁ vb. v. alinta, dezmierda, mângâia.

ADIÁ vb. (prin Transilv.) a trăgăna. (Vântul ~.)

arată toate definițiile

Intrare: adiat
adiat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adiat
  • adiatul
  • adiatu‑
  • adiată
  • adiata
plural
  • adiați
  • adiații
  • adiate
  • adiatele
genitiv-dativ singular
  • adiat
  • adiatului
  • adiate
  • adiatei
plural
  • adiați
  • adiaților
  • adiate
  • adiatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: diată
  • silabație: di-a-tă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diată
  • diata
plural
  • diate
  • diatele
genitiv-dativ singular
  • diate
  • diatei
plural
  • diate
  • diatelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adiată
  • adiata
plural
  • adiate
  • adiatele
genitiv-dativ singular
  • adiate
  • adiatei
plural
  • adiate
  • adiatelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

adia

  • 1. intranzitiv (Despre vânt) A sufla lin, ușor; (rar) a aburi; (despre miros) a veni în unde ușoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aburi sufla 9 exemple
    exemple
    • Soarele se stingea în pîclele vinete ale munților depărtați; o boare răcoroasă începu să adie, tufișurile murmurau în jur. SADOVEANU, O. I 16.
      surse: DLRLC
    • Frumoasă ești, pădurea mea, Cînd umbra-i încă rară Și printre crengi adie-abia Un vînt de primăvară. TOPÎRCEANU, B. 8.
      surse: DLRLC
    • Un vînt ușor și somnoros adie Și-n codru prinde frunza să se miște... IOSIF, P. 30.
      surse: DLRLC
    • Adie boarea dulce din verzile cîmpii. ALECSANDRI, P. III 449.
      surse: DLRLC
    • figurat Un cînt adie-n stepele rusești Și vîntul peste lume-i poartă zvonul. POEZ. N. 16.
      surse: DLRLC
    • figurat Concertul de Mozart în re În juru-ți adie. BANUȘ, B. 81.
      surse: DLRLC
    • Parcă adie vie mirozna peliniței, izul dulceag, adormitor, al fînului cu sulfină. CAMILAR, TEM. 13.
      surse: DLRLC
    • Toți merii grădinilor erau înfloriți și adia dintr-acolo... o mireasmă dulce. SADOVEANU, N. F. 38.
      surse: DLRLC
    • Adie de la el un miros ușor de urdă. SADOVEANU, N. F. 13.
      surse: DLRLC
    • comentariu Persoana a 3-a singular și: adiază.
      surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv figurat A cânta cu glas stins.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: murmura îngâna șopti un exemplu
    exemple
    • tranzitiv poetic Auzi prin aerul nopții tremurînd notele dulci ale unui claviriu și un tînăr și tremurători glas de copilă adiind o rugăciune ușoară. EMINESCU, N. 46.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv regional A atinge ușor.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: atinge mângâia 2 exemple
    exemple
    • Oftă amar... și adiă pre copil pe cap. RETEGANUL, P. II 38.
      surse: DLRLC
    • Dă să se scoale și, ca să se poată ridica mai repede, adie un scaun cu degetul; atunci toate curțile țîuiesc și degetul îi rămase întraurit. RETEGANUL, P. V 17.
      surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv A clătina, a mișca ușor.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: clătina mișca 2 exemple
    exemple
    • [Cu sabia] c-adia Și amenința. TEODORESCU, P. P. 36.
      surse: DLRLC
    • Nici moartă, nici vie, Numai din coadă adie (Cântarul). GOROVEI, C. 59.
      surse: DLRLC

etimologie:

diată adiată învechit

  • 1. Prevedere testamentară.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: testament 3 exemple
    exemple
    • Vra să zică ai venit ca să aduci acea diată a omului vostru. SADOVEANU, N. F. 110.
      surse: DLRLC
    • Mi-a încredințat un caiet descusut, scris pe mai toate fețele, zicînd că este diata sa. GALACTION, O. I 563.
      surse: DLRLC
    • Au scotocit și au scorbolit peste tot, au puricat fiecare petec de hîrtie; de diată însă, nici urmă. M. I. CARAGIALE, C. 91.
      surse: DLRLC
  • 2. arhaizant Sarcină testamentară.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Boierimea nesătulă a țării aceștia a avut și ea cuvînt și diată să stîngă neamul acelui Ștefan-vodă, de care ea s-a înfricoșat patruzeci și opt de ani. SADOVEANU, N. P. 50.
      surse: DLRLC

etimologie: