2 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

adecvat, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. I, 11 / V: ~cuat, ~ă / Pl: ~ați, ~e / E: fr adequat, lat adaequatus] Care corespunde cerințelor Si: potrivit. corectată

ADECVÁT, -Ă adecvați, -te, adj. Potrivit, corespunzător, nimerit. ♦ (Fil.; despre idei, cunoștințe etc.) Care corespunde fidel obiectului. [Var.: adecuát, -ă adj.] – Din fr. adéquat, lat. adaequatus.

ADECVÁT, -Ă, adecvați, -te, adj. Potrivit, corespunzător, nimerit. ♦ (Fil.; despre idei, cunoștințe etc.) Care corespunde fidel obiectului. [Var.: adecuát, -ă, adj.] – Din fr. adéquat, lat. adaequatus.

ADECVÁT, -Ă, adecvați, -te, adj. (Uneori cu determinări în dativ sau introduse prin prep. «la») Potrivit, corespunzător, nimerit. Mijloc adecvat scopului. Adecvat la specificul nostru.Spiritele cu adevărat critice, reflexive, ajutate și de o cultură adecvată, pot scăpa de uniformitatea lor [a ideilor plate], IBRĂILEANU, SP. CR. 113. – Variantă: adecuát, -ă (SEBASTIAN, T. 188) adj.

ADECVÁT, -Ă, adecvați, -te, adj. Potrivit, corespunzător, nimerit. [Var.: adecuát, -ă, adj.] – Fr. adéquat (lat. lit. adaequatus).

ADECVÁT, -Ă adj. 1. Potrivit, corespunzător, nimerit. 2. (Fil.) Conform, identic. ◊ Cunoaștere adecvată = cunoaștere care reflectă corect însușirile esențiale ale unui obiect sau fenomen. [Var. adecuat, -ă adj. / cf. fr. adéquat, germ. adäquat].

ADECVÁT, -Ă adj. 1. potrivit, corespunzător. 2. (fil.) care reflectă corect însușirile esențiale ale unui obiect sau fenomen. (< fr. adéquat, lat. adaequatus)

ADECVÁT ~tă (~ți, ~te) Care corespunde situației, scopului; potrivit; corespunzător. Cuvinte ~te. /<lat. adaequatus, fr. adéquat

adecuat, ~ă a vz adecvat

adecva vtr [At: DEX2 / Pzi: ~vez / E: drr adecvat] 1-2 A deveni (sau a face să devină) adecvat.

ADECUÁT, -Ă adj. v. adecvat.

ADECUÁT, -Ă adj. v. adecvat.

ADECVÁ, adecvez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a fi adecvat. – Din adecvat (derivat regresiv). corectată

ADECUÁT, -Ă, adj. v. adecvat.

ADECUÁT, -Ă, adj. v. adecvat.

ADECVÁ, adecvez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a fi adecvat. – Din adecvat (derivat regresiv). corectată

ADECVÁ, adecvez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a fi adecvat. – Din adecvat (derivat regresiv) – adecváre s. f. corectată

ADECUÁT, -Ă adj. v. adecvat.

ADECVÁ vb. I refl. (Rar) A fi adecvat; a se conforma, a se potrivi, a se adapta. [< adecvat].

ADECVÁ vb. tr., refl. a face să devină, a fi adecvat; a (se) conforma. (< adecvat)

adecuat a. Filoz. de o întindere egală, echivalent obiectului: idei adecuate.

*adecŭát, -ă adj. (lat. adaequatus, d. aequs, aequali, egal; fr. adéquat). Potrivit, corespunzător: un cuvînt adecŭat noțiuniĭ. – Fals adecvat.

arată toate definițiile

Intrare: adecvat
adecvat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adecvat
  • adecvatul
  • adecvatu‑
  • adecva
  • adecvata
plural
  • adecvați
  • adecvații
  • adecvate
  • adecvatele
genitiv-dativ singular
  • adecvat
  • adecvatului
  • adecvate
  • adecvatei
plural
  • adecvați
  • adecvaților
  • adecvate
  • adecvatelor
vocativ singular
plural
adecuat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adecuat
  • adecuatul
  • adecuatu‑
  • adecua
  • adecuata
plural
  • adecuați
  • adecuații
  • adecuate
  • adecuatele
genitiv-dativ singular
  • adecuat
  • adecuatului
  • adecuate
  • adecuatei
plural
  • adecuați
  • adecuaților
  • adecuate
  • adecuatelor
vocativ singular
plural
Intrare: adecva
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adecva
  • adecvare
  • adecvat
  • adecvatu‑
  • adecvând
  • adecvându‑
singular plural
  • adecvea
  • adecvați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adecvez
(să)
  • adecvez
  • adecvam
  • adecvai
  • adecvasem
a II-a (tu)
  • adecvezi
(să)
  • adecvezi
  • adecvai
  • adecvași
  • adecvaseși
a III-a (el, ea)
  • adecvea
(să)
  • adecveze
  • adecva
  • adecvă
  • adecvase
plural I (noi)
  • adecvăm
(să)
  • adecvăm
  • adecvam
  • adecvarăm
  • adecvaserăm
  • adecvasem
a II-a (voi)
  • adecvați
(să)
  • adecvați
  • adecvați
  • adecvarăți
  • adecvaserăți
  • adecvaseți
a III-a (ei, ele)
  • adecvea
(să)
  • adecveze
  • adecvau
  • adecva
  • adecvaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

adecvat adecuat

  • exemple
    • Mijloc adecvat scopului. Adecvat la specificul nostru.
      surse: DLRLC
    • Spiritele cu adevărat critice, reflexive, ajutate și de o cultură adecvată, pot scăpa de uniformitatea lor [a ideilor plate]. IBRĂILEANU, SP. CR. 113.
      surse: DLRLC
    • 1.1. filosofie (Despre idei, cunoștințe etc.) Care corespunde fidel obiectului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: conform identic
      • 1.1.1. Cunoaștere adecvată = cunoaștere care reflectă corect însușirile esențiale ale unui obiect sau fenomen.
        surse: DN

etimologie:

adecva

etimologie: