dexonline

opțiuni

Caută în tot textul definițiilor ajutor

4 intrări

acuplare
acupla
cupla acupla
cuplare acuplare

42 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ACUPLÁRE s. f. Acțiunea de a acupla. – V. acupla.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ACUPLÁRE s. f. Acțiunea de a acupla. – V. acupla.

sursa: DEX '98 (1998)
adăugată de ana_zecheru
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

acuplare sf [At: SOARE, MAȘ. 16 / Pl: ~lări / E: acupla] 1 Legătură realizată între două elemente ale unui sistem tehnic Si: acuplaj, acuplat¹, cuplaj, cuplare (1). 2 (Rar; fig; d. oameni) Cuplare. 3 (D. oameni) Contact sexual.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ACUPLÁRE s. f. Cuplare.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ACUPLÁRE s. f. Acțiunea de a acupla.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ACUPLÁRE s.f. Acțiunea de a acupla. [< acupla].

sursa: DN (1986)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A cupla. – Din fr. accoupler.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A cupla. – Din fr. accoupler.

sursa: DEX '98 (1998)
adăugată de ana_zecheru
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

CUPLÁ, cuplez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A lega, a reuni două sau mai multe elemente într-un sistem pentru a face posibil un transfer de energie între acestea; a acupla. ♦ Refl. recipr. Fig. (Despre oameni) A forma un cuplu, o pereche. – Din fr. coupler.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

sursa: DEX '98 (1998)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

CUPLÁRE, cuplări, s. f. Acțiunea de a (se) cupla și rezultatul ei. – V. cupla.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

acupla [At: DA ms / Pzi: ~lez / E: accoupler] 1 vt A realiza o legătură între două elemente ale unui sistem tehnic Si: a cupla. 2 vr (Fig; d. oameni) A forma un cuplu, o pereche Si: a se cupla. 3 vr (D. oameni) A avea relații sexuale.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

cupla [At: IOANOVICI, TEHN. 170 / Pzi: ~lez / E: fr coupler] 1 vt (Teh) A reuni două (sau mai multe) elemente într-un sistem pentru a face posibil un transfer de energie între acestea Si: acupla. 2 vrr (D. oameni) A forma un cuplu. 3 vrr (Fam; pex) A avea relații sexuale. 4-5 vtr A (se) instala două telefoane fixe pe aceeași linie. corectată

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

cuplare sf [At: IONESCU-MUSCEL, ȚES. 71 / Pl: ~lări / E: cupla] 1 Cuplaj (1). 2 Formare a unui cuplu (4) Si: cuplat¹ (2). 3 (Fam; pex) întreținere de relații sexuale Si: cuplat¹ (3). 4 Cuplaj (4).

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

CUPLÁRE, cuplări, s. f. Acțiunea de a cupla și rezultatul ei. – V. cupla.

sursa: DEX '98 (1998)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. A cupla.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

CUPLÁ, cuplez, vb. I Tranz. A lega, a reuni două sau mai multe elemente (ale unui sistem tehnic, vehicule etc.) într-un sistem care acționează sau este acționat în mod solidar și simultan. – Variantă: acuplá vb. I.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

CUPLÁRE, cuplări, s. f. Acțiunea de a cupla. Cuplarea locomotivei cu tenderul. Cuplarea vagonetelor. – Variantă: acupláre s. f.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. A cupla. – Fr. accoupler.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ACUPLÁ vb. I. tr. 1. a cupla. 2. tr., refl. A (se) împerechea. [< fr. accoupler].

sursa: DN (1986)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

CUPLÁ vb. I. tr. A lega, a uni, a face un cuplu din vehicule, din mai multe elemente ale unui sistem tehnic etc. [< fr. coupler].

sursa: DN (1986)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

CUPLÁRE s.f. Acțiunea de a cupla și rezultatul ei; legare, unire. [< cupla].

sursa: DN (1986)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ACUPLÁ vb. I. tr. a cupla. II. tr., refl. a (se) împerechea. (< fr. accoupler)

sursa: MDN '00 (2000)
adăugată de raduborza
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

arată toate definițiile

Intrare: acuplare

acuplare substantiv feminin

silabație: a-cu-pla-re

substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	acuplare	acuplarea
nominativ-acuzativ	plural	acuplări	acuplările
genitiv-dativ	singular	acuplări	acuplării
genitiv-dativ	plural	acuplări	acuplărilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: acupla

acupla verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv

silabație: a-cu-pla

verb (VT201) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) acupla	acuplare	acuplat acuplatu‑	acuplând acuplându‑	singular	plural
		(a) acupla	acuplare	acuplat acuplatu‑	acuplând acuplându‑	acuplează	acuplați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	acuplez	(să) acuplez	acuplam	acuplai	acuplasem
	a II-a (tu)	acuplezi	(să) acuplezi	acuplai	acuplași	acuplaseși
	a III-a (el, ea)	acuplează	(să) acupleze	acupla	acuplă	acuplase
plural	I (noi)	acuplăm	(să) acuplăm	acuplam	acuplarăm	acuplaserăm acuplasem
	a II-a (voi)	acuplați	(să) acuplați	acuplați	acuplarăți	acuplaserăți acuplaseți
	a III-a (ei, ele)	acuplează	(să) acupleze	acuplau	acuplară	acuplaseră

Intrare: cupla

cupla verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv

silabație: cu-pla

verb (VT201) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) cupla	cuplare	cuplat cuplatu‑	cuplând cuplându‑	singular	plural
		(a) cupla	cuplare	cuplat cuplatu‑	cuplând cuplându‑	cuplează	cuplați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	cuplez	(să) cuplez	cuplam	cuplai	cuplasem
	a II-a (tu)	cuplezi	(să) cuplezi	cuplai	cuplași	cuplaseși
	a III-a (el, ea)	cuplează	(să) cupleze	cupla	cuplă	cuplase
plural	I (noi)	cuplăm	(să) cuplăm	cuplam	cuplarăm	cuplaserăm cuplasem
	a II-a (voi)	cuplați	(să) cuplați	cuplați	cuplarăți	cuplaserăți cuplaseți
	a III-a (ei, ele)	cuplează	(să) cupleze	cuplau	cuplară	cuplaseră

acupla verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv

silabație: a-cu-pla

verb (VT201) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) acupla	acuplare	acuplat acuplatu‑	acuplând acuplându‑	singular	plural
		(a) acupla	acuplare	acuplat acuplatu‑	acuplând acuplându‑	acuplează	acuplați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	acuplez	(să) acuplez	acuplam	acuplai	acuplasem
	a II-a (tu)	acuplezi	(să) acuplezi	acuplai	acuplași	acuplaseși
	a III-a (el, ea)	acuplează	(să) acupleze	acupla	acuplă	acuplase
plural	I (noi)	acuplăm	(să) acuplăm	acuplam	acuplarăm	acuplaserăm acuplasem
	a II-a (voi)	acuplați	(să) acuplați	acuplați	acuplarăți	acuplaserăți acuplaseți
	a III-a (ei, ele)	acuplează	(să) acupleze	acuplau	acuplară	acuplaseră

Intrare: cuplare

cuplare substantiv feminin

silabație: cu-pla-re

substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	cuplare	cuplarea
nominativ-acuzativ	plural	cuplări	cuplările
genitiv-dativ	singular	cuplări	cuplării
genitiv-dativ	plural	cuplări	cuplărilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

acuplare substantiv feminin

silabație: a-cu-pla-re

substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	acuplare	acuplarea
nominativ-acuzativ	plural	acuplări	acuplările
genitiv-dativ	singular	acuplări	acuplării
genitiv-dativ	plural	acuplări	acuplărilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

acuplare

1. Acțiunea de a acupla.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: acuplaj cuplaj cuplare

etimologie:

vezi acupla

surse: DEX '09 DEX '98 DN

acupla

1. tehnică cupla

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
2. reflexiv A (se) împerechea.

surse: DN sinonime: împerechea

etimologie:

limba franceză accoupler

surse: DEX '09 DEX '98 DN

cupla acupla

1. tehnică A lega, a reuni două sau mai multe elemente într-un sistem pentru a face posibil un transfer de energie între acestea.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: acupla antonime: decupla
- 1.1. reflexiv reciproc figurat (Despre oameni) A forma un cuplu, o pereche.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00 sinonime: împerechea

etimologie:

limba franceză coupler

surse: DEX '09 DEX '98 DN

cuplare acuplare

1. Acțiunea de a (se) cupla și rezultatul ei.

surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: acuplaj acuplare cuplaj legare unire un exemplu
exemple
- Cuplarea locomotivei cu tenderul. Cuplarea vagonetelor.
  
  surse: DLRLC

etimologie:

vezi cupla

surse: DEX '09 DEX '98 DN