2 intrări

21 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

acupláre sf [At: SOARE, MAȘ. 16 / Pl: ~lări / E: acupla] 1 Legătură realizată între două elemente ale unui sistem tehnic Si: acuplaj, acuplat1, cuplaj, cuplare (1). 2 (Rar; fig; d. oameni) Cuplare. 3 (D. oameni) Contact sexual.

ACUPLÁRE s. f. Acțiunea de a acupla.V. acupla.

ACUPLÁRE s. f. Acțiunea de a acupla.V. acupla.

ACUPLÁRE s. f. Acțiunea de a acupla.

acupláre (-cu-pla) s. f., g.-d. art. acuplắrii

acupláre s. f. (sil. -pla-), g.-d. art. acuplării; pl. acuplări

ACUPLÁRE s. (TEHN.) acuplaj, cuplaj, cuplare.

ACUPLÁRE s.f. Acțiunea de a acupla. [< acupla].

acuplá [At: DA ms / Pzi: -lez / E: accoupler] 1 vt A realiza o legătură între două elemente ale unui sistem tehnic Si: a cupla. 2 vr (Fig; d. oameni) A forma un cuplu, o pereche Si: a se cupla. 3 vr (D. oameni) A avea relații sexuale.

ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A cupla. – Din fr. accoupler.

ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A cupla. – Din fr. accoupler.

ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. A cupla.

ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. A cupla. – Fr. accoupler.

acuplá (a ~) (-cu-pla) vb., ind. prez. 3 acupleáză

acuplá vb. (sil. -pla), ind. prez. 1 sg. acupléz, 3 sg. și pl. acupleáză

ACUPLÁ vb. (TEHN.) a cupla.

ACUPLÁ vb. I. tr. 1. a cupla. 2. tr., refl. A (se) împerechea. [< fr. accoupler].

ACUPLÁ vb. I. tr. a cupla. II. tr., refl. a (se) împerechea. (< fr. accoupler)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ACUPLÁRE s. (TEHN.) acuplaj, cuplaj, cuplare.

Intrare: acuplare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acuplare acuplarea
plural acuplări acuplările
genitiv-dativ singular acuplări acuplării
plural acuplări acuplărilor
vocativ singular
plural
Intrare: acupla
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) acupla acuplare acuplat acuplând singular plural
acuplea acuplați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) acuplez (să) acuplez acuplam acuplai acuplasem
a II-a (tu) acuplezi (să) acuplezi acuplai acuplași acuplaseși
a III-a (el, ea) acuplea (să) acupleze acupla acuplă acuplase
plural I (noi) acuplăm (să) acuplăm acuplam acuplarăm acuplaserăm, acuplasem*
a II-a (voi) acuplați (să) acuplați acuplați acuplarăți acuplaserăți, acuplaseți*
a III-a (ei, ele) acuplea (să) acupleze acuplau acupla acuplaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)