12 definiții pentru cuplaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cuplaj sn [At: IOANOVICI, TEHN. 243 / Pl: ~e / E: fr couplage] 1 (Teh) Legătură realizată între două (sau mai multe) circuite electrice prin rezistoare, bobine etc. sau prin intermediul câmpului electromagnetic variabil Si: cuplare (1), cuplat1 (1). 2 (Teh) Organ de mașină care face legătura între doi arbori coaxiali pentru a transmite rotația și puterea de la arborele conducător la cel condus. 3 Manifestație sportivă alcătuită din două (sau mai multe) meciuri de același fel care se desfășoară în continuare pe același teren. 4 Operație prin care două telefoane fixe sunt instalate pe aceeași linie Si: cuplare (4), cuplat1 (4). 5 (Lcr) Persoană sau familie care posedă telefonul instalat pe aceeași linie cu un altul.

CUPLÁJ, cuplaje, s. n. 1. Faptul de a cupla; legătură realizată între două sau mai multe circuite electrice prin rezistoare, bobine, condensatoare etc. sau prin intermediul câmpului electromagnetic variabil. 2. Organ de mașină care face legătura între doi arbori coaxiali pentru a transmite rotația și puterea de la arborele conducător la arborele condus. 3. Manifestație sportivă alcătuită din două sau mai multe meciuri (de același fel) care se desfășoară în continuare pe același teren. – Din fr. couplage.

CUPLÁJ, cuplaje, s. n. 1. Faptul de a cupla; legătură realizată între două sau mai multe circuite electrice prin rezistoare, bobine, condensatoare etc. sau prin intermediul câmpului electromagnetic variabil. 2. Organ de mașină care face legătura între doi arbori coaxiali pentru a transmite rotația și puterea de la arborele conducător la arborele condus. 3. Manifestație sportivă alcătuită din două sau mai multe meciuri (de același fel) care se desfășoară în continuare pe același teren. – Din fr. couplage.

CUPLÁJ, cuplaje, s. n. Dispozitiv demontabil pentru legarea a două circuite electrice sau sau a două elemente aparținînd unui sistem tehnic.

CUPLÁJ s.n. 1. Cuplare; legătură realizată între două sau mai multe circuite electrice prin rezistoare, bobine etc. sau prin intermediul câmpului electromagnetic variabil. 2. Dispozitiv demontabil pentru legarea a două circuite electrice sau a două elemente ale unui sistem tehnic. 3. (Sport) Program sportiv alcătuit din două meciuri (de același fel) care se desfășoară în continuare pe același teren. [< fr. couplage].

CUPLÁJ s. n. 1. cuplare; legătură realizată între două sau mai multe circuite electrice prin rezistoare, bobine etc. sau prin intermediul câmpului electromagnetic variabil. 2. dispozitiv demontabil pentru legarea a două circuite electrice sau a două elemente ale unui sistem tehnic; acuplaj. 3. program sportiv din două meciuri (de același fel) care se desfășoară în continuare pe același teren. (< fr. couplage)

cupláj s. n. (sport) Program sportiv alcătuit din două sau mai multe meciuri care se desfășoară în continuare, pe același stadion ◊ „[...] Câmpeanu II a stabilit scorul (41) și [...] programul cuplajului de sâmbătă ora 16 [...]” I.B. 30 VII 82 p. 3. ◊ „Ah, cuplajele! Prin retrogradarea Progresului Vulcan și nepromovarea nici unei echipe bucureștene, Capitala a rămas în divizia A numai cu trei formații [...] Cuplajele interbucureștene, mult gustatele cuplaje interbucureștene, au devenit doar un eventual deziderat pentru anul viitor.” I.B. 4 VIII 82 p. 7 (din fr. couplage; DN – alt sens, DEX, DN3)

CUPLÁJ ~e n. 1) Dispozitiv demontabil care servește pentru legarea a două elemente ale unui sistem tehnic. 2) Legătură între câteva circuite electrice prin bobine, rezistoare sau prin intermediul câmpului electromagnetic variabil. 3) Program sportiv alcătuit din două meciuri care se desfășoară în continuare, pe același teren. /<fr. couplage


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cupláj (cu-plaj) s. n., pl. cupláje

cupláj s. n. (sil. -plaj), pl. cupláje


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CUPLAJ s. (TEHN.) acuplaj, acuplare, cuplare.

Intrare: cuplaj
  • silabație: -plaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuplaj
  • cuplajul
  • cuplaju‑
plural
  • cuplaje
  • cuplajele
genitiv-dativ singular
  • cuplaj
  • cuplajului
plural
  • cuplaje
  • cuplajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)