17 definiții pentru acont aconto

ACÓNT, aconturi, s. n. Parte dintr-o sumă de bani plătită sau încasată înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții, ca garanție; avans, acontare, arvună; p. ext. parte din salariu. [Var.: acónto s. n.] – Din it. acconto, fr. acompte.

ACÓNT, aconturi, s. n. Parte din suma de bani care se plătește înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții, ca garanție; acontare, arvună; p. ext. parte din salariu. [Var.: acónto s. n.] – Din it. acconto, fr. acompte.

ACÓNT, aconturi, s. n. Parte dintr-o sumă de bani datorată de cineva, care se plătește înainte la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții, ca garanție pentru îndeplinirea întregii obligații; (popular) arvună. V. avans.

ACÓNT, aconturi, s. n. Parte dintr-o sumă de bani care se plătește înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții, ca garanție; arvună. – It. acconto (fr. acompte).

acónt / acónto s. n., art. acóntul / acóntoul; pl. acónturi / acóntouri

acónt s. n., pl. acónturi

acónt sn [At: HAMANGIU, C. C. 376 / V: aconto / E: it acconto, fr acompte] 1-2 Sumă de bani plătită (sau încasată) înainte din prețul unor servicii, al unor furnizări sau dintr-o datorie Si: avans, (pop) arvună.

ACÓNT s. arvună, avans, (prin Transilv. și Ban.) căpară, (înv.) selem, selemachesă. (A plătit ~ul pentru marfa cumpărată.)

ACÓNT s.n. (Fin.) Parte dintr-o sumă de bani care se plătește înainte drept garanție pentru îndeplinirea unui contract încheiat, mai ales de vânzare-cumpărare; arvună. V. avans. [Pl. -turi. / < it. acconto, cf. fr. acompte].

ACÓNT s. n. parte dintr-o sumă datorată care se plătește cu anticipație. (< it. acconto)

acónt (acónturi), s. n. – Avans, arvună. – Var. acompt. < Fr. acompte.

ACÓNT ~uri n. Sumă de bani plătită sau încasată anticipat (cu garanție); avans. /<it. acconto, fr. acompte

*acónt n., pl. urĭ (fr. acompte d. à, la, și compte, cont). Plata parțială a uneĭ datoriĭ, lefĭ ș. a. Arvonă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ACÓNT s. arvună, (prin Transilv. și Ban.) căpáră, (înv.) selém, selemachésă. (A plătit ~ pentru marfa cumpărată.)

Intrare: acont
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acont acontul
plural aconturi aconturile
genitiv-dativ singular acont acontului
plural aconturi aconturilor
vocativ singular
plural
aconto
substantiv neutru (N73)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aconto acontoul
plural acontouri acontourile
genitiv-dativ singular aconto acontoului
plural acontouri acontourilor
vocativ singular
plural

2 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.